Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Proiecte social-misionare cu bani europeni
Fie că este vorba de proiecte sociale, economice sau de restaurare a lăcaşurilor de cult ori a clădirilor aflate în administrare, banii europeni sunt un real sprijin pentru Biserică sau instituţiile sale. Astfel se poate dezvolta şi îmbunătăţi activitatea social-filantropică ori culturală. Chiar dacă de multe ori apar dificultăţi, procedurile de atragere a banilor nerambursabili fiind destul de greoaie, eforturile merită, deoarece şi banii sunt pe măsură.
Fondurile europene reprezintă o reală oportunitate pentru Biserică şi instituţiile sale să îşi dezvolte activităţile sociale, dar şi să îşi repare şi consolideze lăcaşurile de cult monumente istorice. Imediat ce au apărut instrumentele de finanţare, preoţii cu iniţiativă au făcut demersuri pentru a accesa bani nerambursabili de la Uniunea Europeană, în prezent fiind în derulare numeroase proiecte sau altele fiind pe cale să fie finalizate.
Fie că au fost derulate la nivel eparhial, de protopopiat sau de parohie, o bună parte din preoţi au încercat să vină în sprijinul comunităţii pe care o reprezintă şi să ridice calitatea serviciilor pe care le oferea deja sau să ofere servicii noi.
Un accent deosebit s-a pus pe latura socială. Bătrânii, copiii sau familiile aflate în dificultate pot beneficia de sprijin în cadru organizat, fiind înfiinţate numeroase centre de îngrijire, centre de zi ori cantine sociale. Banii nerambursabili au pus umărul la eforturile pe care Biserica le făcea deja şi reuşesc să crească numărul de beneficiari.
Prima etapă, identificarea problemelor
În cazul proiectelor sociale, primul pas se referă la identificarea problemelor din parohie. După identificarea problemei, trebuie găsită o soluţie concretă, apoi posibilele surse de finanţare. Acestea pot veni prin intermediul Axelor de dezvoltare din cadrul Programului Operaţional Sectorial, dar şi prin intermediul fondurilor alocate prin intermediul diferitelor ministere.
După ce a fost găsită şi soluţia de finanţare, se trece la întocmirea proiectului, care poate fi făcut de solicitant direct, dacă are deja experienţă, sau se poate apela la o firmă de consultanţă. Odată întocmit proiectul, se trimite o cerere de finanţare care cuprinde inclusiv proiectul întocmit şi se aşteaptă avizul de principiu. Cererea de finanţare se trimite în funcţie de cine este finanţatorul. Dacă e vorba de fonduri europene, cererea se depune la Agenţiile de Dezvoltare Regională, iar dacă sunt fonduri ministeriale se depune direct la minister ori la instituţiile din subordinea acestuia.
Proiecte de milioane de euro în Episcopia Oradiei
În Episcopia Oradiei, Sectorul Social-Filantropic a reuşit să acceseze sume considerabile pentru dezvoltarea serviciilor sociale, respectiv pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi sau a celor fără adăpost.
"Unul dintre proiecte este accesat prin Programul "Tineri în acţiune" al Comisiei Europene şi se adresează tinerilor. De asemenea, suntem în faza de contractare printr-o organizaţie neguvernamentală, dar cu binecuvântarea Preasfinţitului Sofronie, Episcopul Oradiei, a unui proiect de aproximativ 2,5 milioane de euro pentru persoanele cu dizabilităţi. Este un proiect mare, a fost aprobat, şi acum suntem în faza de evaluare, urmând să facem preauditarea. Trebuie să vedem ce schemă de finanţare ne propun şi cum putem să ducem la bun sfârşit această schemă", a explicat părintele Laurenţiu Lazăr, consilier social-filantropic al Episcopiei Oradiei.
În Episcopia Oradiei sunt şi alte proiecte ce vizează acţiuni sociale. Este vorba de un proiect ai căror beneficiari sunt bolnavii de scleroză multiplă, implementat din toamna aceasta, iar în perioada următoare vor fi preluate de la Primăria Oradea alte două centre ce funcţionează tot cu finanţare europeană. Un centru, numit "Respiro", se adresează persoanelor cu dizabilităţi, dar care au aparţinători, aici urmând să fie aduse persoanele îngrijite o dată pe an şi lăsate în grija personalului de specialitate pentru ca familia acestora să aibă câteva zile libere, ca un concediu, iar al doilea centru este unul de primire în regim de urgenţă a persoanelor fără adăpost.
20 milioane de lei pentru bisericile de lemn din Maramureş
Un proiect de o amploare foarte mare este desfăşurat în judeţul Maramureş, unde biserici foarte vechi, unele aflate în patrimoniul UNESCO, vor fi puse în evidenţă printr-o serie de lucrări, valoarea totală a proiectului fiind de peste 20 milioane de lei. Proiectul vizează 16 biserici de lemn localizate în diferite zone ale Maramureşului, respectiv: Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Călineşti, Copalnic Mănăştur, sat Cărpiniş, Deseşti, Ieud, Ocna Şugatag (sat Şugatag), Poienile Izei, Remetea Chioarului, Rozavlea, Săcălăşeni, Şişeşti (sat Plopiş, Şurdeşti).
"Prin acest proiect, se urmăreşte facilitarea accesului la bisericile de lemn prin reabilitarea drumurilor de acces din drumul judeţean sau naţional principal până în punctul de vizitare şi prin construirea de parcări pentru autoturisme şi autocare în proximitatea drumului de acces în incinta obiectivului", a declarat părintele Cristian Ştefan, consilier cultural al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
Tot prin acest proiect se va face dezvoltarea infrastructurii conexe zonei turistice aferente monumentelor istorice, construirea unui punct de informare turistică, alimentarea cu apă din surse locale, canalizarea apelor uzate, iluminatul stradal în zona monumentului istoric şi a parcării, iluminatul arhitectural şi de punere în valoare a obiectivului.
Trei proiecte europene ale unei parohii
Parohia "Sfântul Voievod Ştefan cel Mare" din Iaşi a reuşit să atragă bani nerambursabili pentru mai multe proiecte.
Aici, primul contact cu banii europeni a fost în 2007, când a fost demarată o campanie antifumat. Ea a început în decembrie 2007 şi s-a terminat anul trecut în luna septembrie. Proiectul a fost destinat liceenilor, iar acţiunile s-au desfăşurat în trei licee din Iaşi şi trei din Soroca, Republica Moldova, valoarea fiind de 40.000 de euro.
După acest proiect s-a derulat o "Campanie de informare pentru prevenirea instituţionalizării bătrânilor, de conştientizare a populaţiei privind importanţa sprijinului din partea familiei".
Al doilea proiect Phare de la parohia "Sfântul Voievod Ştefan cel Mare" este în continuitate cu primul. Acesta prevede funcţionarea unui centru de zi pentru persoanele vârstnice din parohie şi este finanţat de Ministerul Muncii. Centrul pentru bătrâni se află lângă biserică. În cadrul acestuia, prin proiect, timp de opt luni şi sustenabilitate încă trei ani de zile, se organizează un program în timpul zilei, pentru 24 de bătrâni selectaţi în funcţie de lipsa posibilităţilor materiale. Bătrânii participă la activităţi de petrecere a timpului liber, medicale, de asistenţă psihologică, precum şi culturale.
▲ Cum se obţine finanţare europeană
Banii europeni sunt acordaţi pentru proiecte, însă numai dacă sunt îndeplinite o serie de criterii şi dacă sunt urmaţi anumiţi paşi.
Primul pas este încadrarea proiectului într-o schemă de finanţare. În momentul de faţă sunt mai multe mecanisme de finanţare la care Biserica poate aplica, cum ar fi Axa prioritară 3 din Programul Operaţional Sectorial - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale sau Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, unde se poate aplica de regulă pentru restaurări, consolidări şi modernizări ale bisericilor şi introducerea lor în circuitul turistic. După ce s-au hotărât unde se încadrează proiectul, solicitanţii trebuie să întocmească un plan de afaceri, care să cuprindă o estimare a costurilor şi a perioadelor necesare pentru realizarea etapelor proiectului. Trebuie găsită apoi sursa proprie de finanţare, deoarece Uniunea Europeană nu suportă întregul cost al proiectului, beneficiarul urmând să asigure cofinanţarea, care diferă de la caz la caz. Se completează cererea de finanţare şi se aşteaptă aprobarea, aşteptare care poate să dureze chiar şi trei luni. Banii europeni ajung la solicitant sub formă de decont, ceea ce înseamnă că indiferent de procentul acoperit de finanţare, beneficiarii au nevoie de o sumă de bani pentru începerea proiectului până îşi primesc banii înapoi.