Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Religia în şcoală, investiţie pe termen lung în educaţie
În mod inevitabil, sufletul nostru devine mai uşor, mai împăcat, iar mintea noastră cerne şi discerne roadele bune de neghină atunci când avem sădite în fiinţa noastră adevăratele virtuţi, la care ne îndeamnă să năzuim Însuşi Dumnezeul nostru: răbdare, bunătate, iubire nemărginită faţă de aproapele şi lumea care ne înconjoară. Ora de Religie vine şi completează educaţia copilului, modelând în spiritul valorilor morale şi creştine calităţile de OM, sădite de cadrele didactice mărturisitoare ale iubirii lui Hristos Domnul.
La 20 de ani distanţă de vremurile când posibilitatea studierii Religiei în şcoală părea o iluzie, vine şi o veste îmbucurătoare, aceea că majoritatea românilor îmbrăţişează şi susţin importanţa Religiei în unităţile de învăţământ. "Prezenţa Religiei în şcoli este considerat un act necesar", relevă studiul intitulat "Percepţia publică a şcolii româneşti", realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) şi dat publicităţii la început de an şcolar. Astfel, majoritatea, respectiv 72%, consideră mai mult decât necesară studierea Religiei în şcoli. În mediul rural, procentul celor care susţin studierea Religiei în şcoală creşte faţă de cel urban cu aproape 4 procente. Pe regiuni, prezenţa Religiei în şcoală este susţinută de 78% în Moldova, 71,9% în Transilvania şi Banat, în timp ce în regiunea Sud, Bucureşti şi Dobrogea Religia în şcoală este susţinută de 69,6% dintre repondenţi. Procentele, încurajatoare şi mobilizatoare pentru profesori Rezultatele studiului sunt privite de profesorii de Religie cu optimism, apreciind că procentul de 72% va creşte cu siguranţă în următorii ani, când se vor arăta roadele muncii profesorilor calificaţi, încadraţi în sistem cu precădere după anul 2000. "Adevărul este că încadrarea cu profesori calificaţi s-a făcut treptat şi putem vorbi doar după anul 2000 de acest lucru, în consecinţă aşteptăm încă să se arate roadele muncii profesorului de Religie din şcoală. Pot spune că procentele sunt încurajatoare şi mobilizatoare pentru cei care încearcă să facă educaţie religioasă", apreciază doamna Maria Orzetic, profesor de Religie, autor de manuale şi formator al cadrelor didactice cu această specialitate. "Fără Religie nu se poate face educaţie completă" Educaţia religioasă promovează valori durabile în timp, formează copilul sub diferite aspecte, determinându-l să conştientizeze adevăratele virtuţi şi modele într-o societate tot mai mult bântuită de falsuri şi de tendinţe moderniste, distrugătoare atât pentru trupului, cât şi pentru sufletul individului. "Educaţia religioasă promovează, în acelaşi timp, credinţa şi modelul creştin, sensibilizează şi deschide sufletul spre sentimente şi valori veşnice, cultivă virtuţile pe care fiecare le aşteaptă de la semenul său, care crează pacea şi armonia. Bunătatea, răbdarea şi iubirea sunt valori promovate în cadrul orei de Religie. Domnul nostru Iisus Hristos ne spune: "Fără Mine nu puteţi face nimic. Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!". Astfel, tânărul, elevul de liceu, chiar şi de gimnaziu, care reclamă iubire, răbdare şi bunătate, începe treptat să le şi trăiască, să cunoască modelele şi căile de însuşire a vieţuirii creştine. Fără Religie nu se poate face educaţie completă, nu poţi de-veni un om deschis spre valori, cu competenţe de integrare în societate", mai arată doamna profesor Orzetic. Devotamentul profesorului de Religie este suprem atunci când observă deschiderea elevilor spre aceste virtuţi şi reprezintă o provocare acolo unde, din diferite motive, există întuneric. "Interesul copiilor pentru o astfel de oră, pentru cunoaşterea lui Dumnezeu şi a celor sfinte şi aplicarea poruncilor divine în viaţa cotidiană este foarte mare. Alături de elevi am realizat cât de importantă este această latură a vieţii, cât de necesar este să cunoşti cui aparţii şi ce sens are viaţa, ce beneficii majore aduce credinţa în viaţa fiecărui om, pentru că religia este definitorie pentru calitatea de OM", spune doamna profesor Maria Orzetic, cadru didactic cu mare experienţă atât în formarea elevilor, cât şi a dascălilor. "Ora de Religie este sfinţire a timpului" La început de an şcolar, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a subliniat importanţa studierii Religiei în şcoală, arătând că adevăratele roade vor fi culese în viitor: "Mântuitorul Iisus Hristos ne dezvăluie prin Parabola Semănătorului că în sămânţa pe care o seamănă şi în pământul în care se seamănă există o putere: "Pământul rodeşte de la sine: mai întâi pai, apoi spic, apoi grâu deplin în spic" (Marcu 4, 26-28). La fel există o putere în adâncurile sufletului omului care se luminează şi creşte prin sămânţa cuvântului lui Dumnezeu. Dascălii din şcoli sunt chemaţi să modeleze, să cultive sufletul elevului, pentru a creşte intelectual şi spiritual. Educaţia are ca obiectiv creşterea spirituală a copilului, după modelul Mântuitorului Hristos: "Iar Copilul creştea şi Se întărea cu duhul, umplându-Se de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era asupra Lui" (Luca 2, 40). Copiii care primesc o educaţie creştină în şcoală învaţă să cultive valorile perene ale spiritualităţii şi culturii româneşti în context european. De aceea ne bucurăm că Religia este prezentă în şcoală şi exprimăm recunoştinţa noastră pentru lucrarea misionară a profesorilor de Religie. Este o lucrare care nu poate fi evaluată acum, întrucât este o investiţie pe termen mediu, lung şi veşnic. Ora de Religie nu este umplere a timpului, ci sfinţire a timpului, este apostolat sfânt. Ea promovează o vedere a sensurilor profunde ale realităţii vieţii şi lumii şi pregăteşte nu numai cetăţeni pentru patria pământească, ci şi cetăţeni ai Raiului, ai patriei cereşti. Nu există investiţie mai mare decât transmiterea credinţei ca valoare veşnică. Credinţa este şi cea mai mare zestre pe care părinţii o pot transmite copiilor, pentru că ea îi ajută pe tineri să facă deosebire între valori efemere şi valori eterne, între iubire de moment şi iubire veşnică". Educaţia religioasă promovează, în acelaşi timp, credinţa şi modelul creştin, sensibilizează şi deschide sufletul spre sentimente şi valori veşnice, cultivă virtuţile pe care fiecare le aşteaptă de la semenul său, care crează pacea şi armonia." Maria Orzetic, profesor de Religie, autor de manuale şi formator al cadrelor didactice cu această specialitate