Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Respiraţia şi viaţa
Putem trăi fără apă sau hrană mai multe zile, dar fără aer doar câteva minute. Este deci vital să respirăm pentru a trăi şi chiar mai mult, este esenţial să respirăm corect pentru a ne păstra sănatatea. Studii realizate arată faptul că omul civilizat a uitat să respire corect, ceea ce i-a influenţat atât sănătatea fizică, cât şi psihică.
Sistemul nervos şi prin el toate organele şi glandele organismului sunt alimentate cu energie datorită respiraţiei. Prin corectarea respiraţiei putem influenţa milioane de reacţii biochimice, ajutând la producerea de substanţe relaxante cum ar fi endorfinele şi la reducerea producerii de substanţe care stimulează anxietatea cum ar fi adrenalina sau produşii metabolici ce cresc aciditatea sângelui. Studiile de specialitate afirmă că stresul şi presiunile exterioare, la fel ca şi conflictele interioare, declanşează anxietatea la care organismul reacţionează printr-o contracţie involuntară a muşchilor toracelui si abdomenului. Persoanele care suferă de anxietate par că îşi reţin respiraţia ca şi cum ar vrea în acest fel să se protejeze şi să menţină controlul asupra emoţiilor. Aceste contracţii ale pieptului şi stomacului determină o respiraţie rapidă şi superficială care reduce nivelul dioxidului de carbon din sânge, contractă arterele şi reduce fluxul sangvin în creier şi restul corpului. În acest caz de vasoconstricţie, indiferent de cantitatea de oxigen care intră în plămâni, creierul şi restul corpului vor fi în deficit de oxigen. Lipsa oxigenului ne determină să fim anxioşi şi tensionaţi. Când respiraţia este superficială, la fel ne este şi gândirea, pentru că acest tip de respiraţie reduce capacitatea de concentrare şi atenţie. Respiraţia profundă are efect benefic şi asupra aspectului pielii, asupra elasticităţii articulare, stimulează sistemul imunitar, are efect de pompă care masează organele interne, reduce durerea etc. Se pare că respirând complet timp de 15 minute pe zi ne asigurăm necesarul energetic pentru o zi întreagă! (A.H.)