Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Şomeri în cumpănă

Şomeri în cumpănă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Societate
Un articol de: Silviu Dascălu - 14 Aprilie 2010

Dacă înainte de 1990, majoritatea românilor au auzit doar la televizor sau la radio cuvântul "şomaj", fără să îi cunoască, poate, adevărata semnificaţie, imediat după ce am început să facem primii paşi spre capitalism, termenul a devenit tot mai uzual, ajungând în ultima perioadă să dea fiori oricărui român. Treptat, şomajul şi-a arătat adevăratele semnificaţii, cu puternicele sale implicaţii financiare şi sociale. Autorităţile naţionale sau europene au alocat fonduri pentru diminuarea fenomenului, sprijinind angajatorii sau implicându-se în reconversia profesională a şomerilor, însă rezultatele nu sunt atât de spectaculoase.

Românii se confruntă din ce în ce mai des cu un fenomen ce a luat amploare în ultimii ani, respectiv pierderea locului de muncă şi găsirea cu mare dificultate a altuia. Şomajul a fost alimentat în ultimii ani pe de o parte de criza financiară, care a făcut ca vânzările şi, implicit, producţia să scadă, dar şi de teama patronilor că le vor fi afectate profiturile.

Dacă înainte de 1989 ni se spunea că şomajul este doar în ţările capitaliste, fără ca prea mulţi români să înţeleagă pe deplin acest cuvânt, acum, România are peste 762.000 de români care îşi caută un loc de muncă, adică o rată a şomajului în februarie de 8,3%, după cum a calculat Institutul Naţional de Statistică.

Din punct de vedere social, specialiştii în domeniu vorbesc despre consecinţe foarte grave ce debutează cu probleme în interiorul familiei apoi depresie.

"Sunt consecinţe sociale dar şi psihice, inclusiv spirituale. Ele sunt cu atât mai manifeste, cu cât persoana este trecută de o anumită vârstă, cum ar fi 40 de ani. În primul rând este vorba de imposibilitatea susţinerii unei familii. Nu ai bani pentru familie, nu ai bani pentru tine, şi ajungi să îţi trădezi anumite convingeri spirituale pentru a rezolva această problemă. Apoi, nu ai bani pentru educaţie, pentru proiectele tale de viitor. În nici un loc din lume, şomajul nu a avut efecte pozitive, dar a fost suportat mai bine acolo unde guvernul şi statul au creat alternative din timp pentru oameni. Ori, în România, din nefericire nu s-a întâmplat aşa ceva. Se aplică la modul barbar anumite directive ale FMI, pentru că nu se creează alternative pentru oameni. Pe de altă parte, există şi consecinţe în ceea ce priveşte creşterea demografică, evident negative. Când nu ai convingerea că ai o situaţie stabilă, nu mai ai în atenţie problema demografică, a creării unei familii, cu un număr normal de copii, ci încerci să supravieţuieşti. Apoi, o altă consecinţă se referă la migraţie, mulţi plecând în străinătate pentru că au intrat în şomaj aici şi mulţi ajung bătuţi de soartă, spectre rătăcitoare. Alţii, reuşesc să se încadreze şi lucrează având succes, inclusiv financiar, însă le lipseşte împlinirea spirituală", explică prof. Nicu Gavriluţă, doctor în sociologie.

La rândul lor, şi medicii vorbesc despre problemele celor care ajung să îşi piardă locul de muncă, în ultima perioadă confruntându-se cu tot mai multe astfel de cazuri. "În ultima perioadă am avut foarte multe persoane care sufereau de depresie ca urmare a pierderii locului de muncă. Toţi au beneficiat de consiliere şi tratament", a spus Răzvan Miftode, medic primar medicină de familie.

Consiliere şi locuri de muncă puse la dispoziţie de Biserică

Problema şomajului a preocupat în ultimii ani Biserica Ortodoxă Română. Fie că a fost vorba de ajutor direct în bani, de angajare sau de consiliere, numeroşi şomeri au fost sprijiniţi de Biserică. Preoţii parohi spun că în ultima perioadă au fost numeroşi oameni care, după ce au rămas fără un loc de muncă, au apelat la sprijinul duhovnicului sau al preotului paroh din parohia de unde face parte pentru a-l ajuta să treacă peste aceste momente grele.

"Să îţi pierzi locul de muncă este dificil, te deprimă şi îţi pierzi speranţa, de aceea preoţii, duhovnicii trebuie să vină în sprijinul oamenilor şi să le redea speranţa.

În cadrul Fundaţiei Solidaritate şi Speranţă acordăm sprijin la foarte multe persoane aflate în dificultate şi putem spune că un procent ridicat din beneficiarii serviciilor noastre sunt şomeri. Şi mă refer la cei care au avut un loc de muncă dar l-au pierdut, iar acum sunt în căutarea altuia. Noi le oferim consiliere pentru că este dificil să treci printr-un astfel de moment, ca un prim pas, şi îi ajutăm să îşi găsească un loc de muncă. În momentul de faţă Biserica are în general sute de angajaţi la centrele eparhiale, dar şi direct la parohii, o bună parte dintre angajaţi fiind laici, nu neapărat clerici", a explicat părintele Narcis Axinte, consilier în cadrul Biroului de Asistenţă Socială "Diaconia" al Centrului Eparhial Iaşi şi director executiv al Fundaţiei Solidaritate şi Speranţă.

De fiecare dată, preoţii au venit în sprijinul celor care trec prin momente dificile, de o atenţie deosebită beneficiind familiile cu mulţi copii. Prin colecte făcute în rândul parohiilor sau prin programe specializate în cadrul instituţiilor social-filantropice au fost acordate ajutoare materiale de urgenţă, inclusiv bani pentru rechizitele şcolare ori hainele copiilor, ca aceştia să nu întrerupă cursurile şcolii.