Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Summit pe tema luptei împotriva răspândirii virusului HIV
"Sunt convins că actul credinţei mele trebuie să fie mai vizibil şi mai activ în oprirea răspândirii virusului HIV şi în reducerea acestei pandemii", se spune într-o declaraţie comună semnată de 40 de lideri religioşi bahai, budişti, creştini, hinduşi, evrei, musulmani şi sikh participanţi la un summit global, la înalt nivel, care s-a desfăşurat în Olanda, pe 22 şi 23 martie, relatează oikoumene.org.
Semnatarii au promis să lucreze "neobosit pentru a stopa atitudinile şi acţiunile stigmatizante, până ce persoanele afectate de HIV vor fi incluse deplin în societăţile şi comunităţile noastre religioase". De asemenea, s-au decis să se implice în această luptă alături de oameni ce suferă de această maladie, să protejeze drepturile omului, să influenţeze deciziile legiuitorilor şi să colaboreze cu lideri ai diferitelor credinţe. La summit au participat şi directorii executivi ai celor două agenţii ale ONU implicate în această problematică, UNAIDS (Programul Comun de luptă AntiHIV) şi UNFPA (Fondul Populaţiei), precum şi ambasadorii SIDA ai Olandei şi Suediei şi reprezentanţi ai mai multor organizaţii de profil. Participanţii au chemat la prevenţie, tratament şi îngrijire universale, precum şi la o "masivă mobilizare socială pentru prevenirea transmiterii verticale a bolii, de la părinte la copil." O problemă a relaţiilor interumane, o problemă de responsabilitate În ultimii 30 de ani, de când virusul imunodeficitar uman a fost descoperit, SIDA a ucis peste 25 de milioane de oameni. Astăzi, mai mult de 30 de milioane trăiesc cu această maladie. Diferenţele ce privesc accesul la tratamentul cu modernele şi scumpele medicamente antiretrovirale duc la grave inegalităţi, la nivel naţional şi global. Actualul climat economic, combinat cu lipsa de combativitate din mass-media, politică şi alte medii decizionale, pune în pericol progresele făcute până acum. "În orice caz, pandemia creşte exponenţial. Pentru fiecare două persoane tratate sunt alte cinci nou-infectate", au spus participanţii la summit. Printre cauzele care duc la această situaţie sunt secretul şi tăcerea care opresc populaţiile vulnerabile de la accesarea serviciilor de prevenţie, testare şi tratament. "Trebuie să punem capăt tăcerii", au spus cei de faţă. "Stigmatul asociat cu HIV şi SIDA nu se aseamănă cu nici un altul", a spus Abune Paulos, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Etiopiene şi Preşedintele Consiliului Mondial al Bisericilor. "Acest stigmat şi discriminarea fac din SIDA un ucigaş tăcut, pentru că oamenii se tem să vorbească despre acest subiect", a spus patriarhul în cadrul discursului său. "Chiar şi liderii religioşi au restanţe în această privinţă, pentru că nici ei nu doresc să vorbească despre stigmatul şi discriminarea legate de HIV. Trebuie să ne angajăm mai mult ca niciodată în această privinţă", a mai spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Etiopiene. Rev. dr Olav Fykse Tveit, secretarul general al Consiliului Mondial al Bisericilor, a accentuat în intervenţia sa necesitatea responsabilităţii în problema pandemiei HIV: "HIV este o problemă a relaţiilor interumane, o problemă de responsabilitate. Ascultarea celor care sunt vulnerabili, şi totuşi stigmatizaţi, este cea mai bună cale de a înţelege responsabilitatea grijii Creatorului pentru toate persoanele umane." În revizuirea tradiţiilor religioase, responsabilitatea înseamnă cumpănirea modalităţilor de folosire a Sfintelor Scripturi. "Nu putem şterge sau schimba textele istorice, dar putem decide şi să fim răspunzători pentru felul în care le folosim". Rev. dr. Ofelia Ortega, reprezentant al Bisericii Reformate Prezbiteriene din Cuba şi preşedinte WCC pentru America Latină şi Zona Caraibelor, a spus că răspunsul la HIV nu poate ignora contextul economic şi social al pandemiei: "Mesajul pe care îl auzim din America Latină şi din Caraibe semnalează faptul că persoanele afectate de HIV nu au nevoie doar de compasiune, ci şi de dreptate". Această chemare la justiţie înseamnă că răspunsul la HIV atrage după sine şi lupta pentru drepturile umane ale celor afectaţi, inclusiv drepturile de a "trăi, munci, sta alături de noi fără să fie discriminaţi", a mai spus Ortega. Summitul a fost organizat de Alianţa pentru Sprijin Ecumenic şi Cordaid (o agenţie catolică olandeză de sprijin şi asistenţă socială). La organizarea evenimentului au contribuit: ministrul afacerilor externe din Olanda, UNAIDS, Reţeaua Internaţională a Liderilor Religioşi care trăiesc cu sau sunt afectaţi de HIV sau SIDA (INERELAÂ), Campania Mondială pentru Combaterea SIDA şi Consiliul European al Liderilor Religioşi (Religii pentru Pace). Copreşedinţi ai evenimentului au fost Sri Sri Ravi Shankar, fondatorul Asociaţiei "Arta de a Trăi", rabinul David Rosen, directorul pentru Relaţii Interreligioase al Comitetului Iudaic American, Nyaradzayi Gumbonzvanda, secretar general al YWCA (Young Womenâs Christian Organization), şi episcopul Gunnar Stĺlsett, ierarh emerit al Bisericii Norvegiei.