Suntem toleranţi sau nu?

Un sondaj de opinie realizat de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB), la cererea Asociaţiei Pro Democraţia, prezentat într-o dezbatere pe tema reformei sistemului constituţional prin mijloace precum referendumul, cu o săptămână înainte de Paşti, a stârnit polemici aprinse în rândul opiniei publice. O parte dintre rezultatele sale au făcut loc unor interpretări care încadrau cu uşurinţă românii, ca popor, în rândul unor naţiuni care au pierdut valori ale societăţilor civilizate, ca toleranţa, respectul pentru drepturile fundamentale ale omului sau libertatea de exprimare. Prin ancheta jurnalistică de mai jos ne-am propus să aflăm dacă în spatele unui sondaj de opinie se poate ascunde un anumit grad de manipulare şi să vedem în ce măsură aprecierile unei părţi a mass-mediei, pe marginea sondajului amintit, privind întoarcerea românilor către cruda Lege a Talionului, au fundamente reale.

Potrivit sondajului CCSB, realizat, în perioda 24-27 martie, pe un eşantion de 1.060 de persoane, în cazul organizării unui referendum, o parte dintre români ar vota pentru pedeapsa cu moartea, pentru pedepsirea penală a celor care critică religia ortodoxă sau pentru retragerea cetăţeniei romilor infractori şi a cetăţenilor care cer autonomia ţinutului secuiesc.

Ancheta sociologică aducea ca suport şi argumentaţie procente exacte, dar prezentarea incorectă, în mass-media, a procentului repondenţilor a creat premizele unei manipulări.

"Sondajul a dorit să studieze atitudinile faţă de ceea ce se numeşte în teoria politică "dictatura majorităţii". Este vorba despre modul în care reacţionează publicul la anumite idei care sunt impuse, spre exemplu, prin campanii media. Una dintre formele prin care dictatura majorităţii funcţionează este referendumul. Întrebările se refereau la subiecte care sunt sau neconstituţionale sau ilegale în momentul de faţă şi cu toate acestea o parte a publicului s-a dovedit destul de deschisă faţă de ele. Este vorba despre un anume public, pentru că noi n-am intenţionat nici pe departe să tragem concluzii despre români în general. Noi credem că o campanie mediatică în favoarea unei idei care corespunde stereotipurilor dominante ar putea să ducă la situaţii dificile. Tocmai de aceea, acest sondaj s-a dorit, în primul rând, o invitaţie la raţiune şi la reflecţie", susţine Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia.

În fapt, în ceea ce priveşte reintroducerea pedepsei capitale, sondajul arăta că 50% dintre români ar fi de acord cu organizarea unui referendum pe această temă, iar 44% ar fi împotrivă. Însă, atenţie, 91% doar dintre cei care au răspuns afirmativ s-au declarat de acord cu reintroducerea pedepsei cu moartea şi nu majoritatea românilor, aşa cum prezentau canalele de ştiri la momentul respectiv.

"Sondajul nu măsoară atitudinea faţă de pedeapsa cu moartea, ci atitudinea faţă de un referendum în legătură cu o eventuală acceptare a pedepsei cu moartea. 50% dintre cei întrebaţi au răspuns că sunt de acord. Mai departe, întrebarea despre reintroducerea pedepsei cu moartea a fost adresată doar celor care au fost de acord cu referendumul. Ceea ce înseamnă că, dacă ar fi să calculăm, cei care vor pedeapsa capitală sunt în jur de 30%-40% din totalul românilor", explică prof. univ. dr. Ilie Bădescu, sociolog, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române.

"Este o metodă de stigmatizare a unui anumit procent al populaţiei"

Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe consideră sondajul CCSB nerelevant şi "viclean", apreciind scopul acestuia ca fiind în mod clar unul de manipulare. "Este o metodă de inducere în eroare a opiniei publice şi de stigmatizare a unui procent al populaţiei. Întrebările puse în mod viclean şi modalitatea de selecţie a repondenţilor duc spre ceea ce realizatorii sondajului şi-au propus să evidenţieze", consideră pr. Vasile Răducă, secretarul Comisiei de Bioetică a Patriarhiei Române.

Lăsând, însă, la o parte aceste rezultate, relevante sau nu, o discuţie asupra existenţei unor atitudini uşor extremiste în rândul populaţiei se impune. Atitudini determinate, până la urmă, de o societate nevindecată, încă, de trecut şi vinovată de existenţa celor care consituie "marea infracţionalitate".

"Este foarte uşor să induci în capul unora că-i mai simplu să termini cu marea corupţie sau cu infracţiunile, executând pe vinovaţi. Să nu uităm, avem persoane tarate din naştere, care au primit şi tarele sistemului de educaţie. Pentru că din acest sistem, tot mai mult în ultima perioadă se încearcă eliminarea valorilor tradiţionale româneşti. De aceea, nu ne putem aştepta decât la apariţia unor brute, care n-au nimic comun nici cu Dumnezeu, nici cu omul normal, nici cu bunele maniere", subliniază secretarul Comisiei de Bioetică a Patriarhiei Române.

Un alt rezultat care a stârnit controverse releva faptul că 47% dintre români ar fi de acord cu organizarea unui referendum având ca temă pedepsirea cu închisoarea a persoanelor care prezintă atitudini critice la adresa religiei creştin-ortodoxe şi a Bisericii Ortodoxe Române, însă 46% ar fi împotrivă. Din cei 47% care au fost de acord cu organizarea referendumului, 88% ar vota pentru pedepsirea penală a acestor persoane.

Potrivit sociologului Ilie Bădescu, "în acest caz a fost vorba şi despre o defecţiune în formularea întrebării, ca să inducă un răspuns, probabil dorit de către cei care au construit studiul".

Ca şi în cazul pedepsei capitale, şi acest rezultat a fost prezentat în mass-media rupt de context, insinuându-se ideea intoleranţei românilor, ca popor.

▲ "Sondajul are deficienţe metodologice grave, care-l fac necredibil, îl invalidează"

Prin definiţie, sondajul de opinie reprezintă o anchetă cu privire la cunoaşterea părerii oamenilor în diferite probleme. Aşadar, ar trebui să reprezinte un instrument fidel de măsurare a opiniilor. Realizate incorect şi prezentate trunchiat, sondajele s-au dovedit în multe cazuri mai degrabă instrumente de manipulare decât metode corecte de investigare a opinie publice pe diverse teme. Un sondaj corect realizat trebuie să respecte, înainte de toate, rigorile pe care le impune ştiinţa din care derivă, sociologia.

"După sondajul CCSB nu putem spune, în opinia mea, ceva riguros în legătură cu atitudinea populaţiei faţă de asemenea sancţiuni. Pentru că sunt defectuos construite întrebările şi este defectuos aplicat. Sunt deficienţe metodologice foarte grave, care-l fac necredibil, îl invalidează. În primul rând ar fi trebuit măsurată atitudinea populaţiei în legătură cu pedeapsa cu moartea, în mod explicit. Apoi, ar fi trebuit luaţi în considerare şi cei care n-au răspuns şi cei care n-au fost de acord. Sunt, de asemenea, probleme legate de eşantion şi de operatori, de cei care efectuează cercetarea pe teren, care trebuie să fie foarte bine instruiţi", consideră prof. univ. dr. Ilie Bădescu, sociolog, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române.

▲ "Trebuie umblat la sistemul de educaţie"

Ce soluţii ar putea fi luate în calcul pentru ca astfel de atitudini agresive să devină ocazionale, dar şi pentru ca în mass-media informarea să se facă onest şi corect? Întrebarea aceasta ar putea constitui punctul de plecare al unei dezbateri publice ample, care să implice, pe lângă autorităţile în drept, sociologi, preoţi, psihologi, jurnalişti, dar şi vocea poporului, reflectată în sondaje de opinie riguros realizate. Poate numai aşa am înţelege dacă suntem toleranţi sau nu şi dacă, într-adevăr, abordarea anumitor teme sensibile provoacă reacţii pătimaşe, chiar extremiste, în rândul românilor. "Prin urmare, trebuie umblat la sistemul de educaţie de aşa manieră încât pe primul plan să fie puse valorile care au constituit coloana vertebrală a românului cu bun simţ, cu înţelepciune, cu îngăduinţă. Sigur, peste tot există şi păcatul, care nu poate fi pur şi simplu eradicat. Dar trebuie să luptăm împotriva lui. Biserica depune eforturile ei şi sunt convins că acest sondaj nu a fost făcut în rândul celor care vin în biserică", crede pr. Vasile Răducă.