„Toate sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos“

Internetul este folosit în special pentru comunicarea de informaţii, dar şi pentru a socializa, inclusiv cu persoane total necunoscute. Pentru a facilita accesul la informaţii, bibliotecile şi universităţile oferă studenţilor materiale, uneori chiar şi gratuite, cu scopul de a-i atrage, de a le capta atenţia şi pentru a le oferi o "plajă" largă de opţiuni. El a devenit astfel o parte integrantă a societăţii noastre şi nu va mai dura mult până când o să devină şi o parte a vieţii cotidiene a fiecărui om în parte. Această reţea informatică între computere conectate poate prezenta atât avantaje, cât şi dezavantaje.

Un simplu click sau bătrâna răsfoire?

Tinerii nu mai folosesc mijloace tradiţionale de învăţare şi instruire, cărţile devenind de domeniul trecutului. Este mai simplu ca printr-un click informaţia să apară în sute de pagini în faţa micului ecran, fără a depune prea mult efort. Totul tinde spre superficialitate, făcând posibil ca scrisul de mână să dispară, asemenea cărţilor din biblioteci, ele fiind accesibile pe internet. Dacă privim din perspectiva tinerilor, internetul este micul lor prieten virtual care îi ajută la greu, dar dacă privim din perspectiva profesorilor, dar şi a scriitorilor contemporani, interesul scăzut al elevilor faţă de şcoală este cauzat de influenţa societăţii şi de mijloacele de comunicare în masă la care elevii sunt expuşi.

O altă cauză o constituie nesupravegherea copiilor şi neimplicarea familiei în educaţia acestora, urmată de structura materiei şcolare, care este mult prea stufoasă, şi de lipsa motivaţiei. Cu siguranţă, elevii de astăzi - "oamenii de mâine" - îşi vor pune adânc amprenta asupra acestei societăţi, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic, ei constituind "nucleul" dezvoltării economice, sociale, culturale a lumii în care trăim.

Putem considera, astfel, că lumea tinerilor se bazează doar pe trăirile micului lor prieten: internetul. Un studiu recent asupra activităţilor pe internet şi a preferinţelor sale arată că persoanele cu vârste între 18 şi 32 de ani sunt cele care se supun celor mai variate activităţi pe internet - de la comunicaţii şi divertisment până la cumpărături online. În ceea ce îi priveşte pe adolescenţi, internetul este una dintre principalele surse de divertisment prin vizionarea de clipuri video, accesarea jocurilor online, descărcarea de muzică, blogurile, reţelele sociale şi comunicarea tip messenger.

Psihologii avertizează că cei mai expuşi la pericole sunt copiii care petrec mult timp în faţa calculatorului, cei care se simt singuri, cei care nu au fraţi şi surori, cei cu probleme medicale. Deseori îl consideră un adevărat prieten şi sunt mulţumiţi de faptul că aparatul comunică cu ei, dar în timp aceştia rămân profund dezamăgiţi şi doresc să se închidă în ei, să nu mai comunice cu nimeni. Aceşti copii se arată dornici să cunoască noi persoane. Prin urmare, ei trebuie îndrumaţi spre un mod "sănătos" de a-şi alege atât partenerii de discuţie, cât şi jocurile, filmele sau muzica. De asemenea, activitatea fizică nu trebuie neglijată, deoarece are o importanţă deosebită pentru un copil aflat în plină dezvoltare.

Ce este de făcut?

Pentru a evita ca internetul să influenţeze într-un mod negativ creşterea şi dezvoltarea copilului, trebuie să se încerce stabilirea unui echilibru între lumea reală şi cea virtuală. Prin discuţii, se pot prezenta, pe înţelesul său, avantajele, dar mai ales dezavantajele calculatorului. Un părinte trebuie să-i ofere întotdeauna copilului o alternativă plăcută de petrecere a timpului liber şi alte opţiuni pe care un calculator nu le poate oferi: un meci de fotbal în aer liber cu prietenii, o carte deosebită, o plimbare prin parc.

Având acces la internet, poate interveni pericolul de a folosi absolut tot timpul stând în faţa calculatorului, smartphone-ului sau tabletelor. Dacă nu stabileşti să exploatezi internetul doar pentru activităţi precise şi utile, poţi deveni dependent de el, neglijând serviciul, şcoala sau timpul petrecut alături de familie şi prieteni. Socializarea reală aduce beneficii mai mari decât petrecerea solitară a timpului în faţa calculatorului.

Există însă şi avantaje

Un efect pozitiv important al internetului constă în simplificarea şi uşurarea activităţilor zilnice privind administraţia sau gestiunea. Cercetătorul, utilizatorul lucrează direct pe suportul electronic personal, transmiţând date şi texte colegilor, clienţilor sau factorilor decizionali. Documentele sunt astfel mai uşor arhivate, reutilizate în orice moment şi de către oricine. Mesageria electronică permite o comunicare şi un mod de lucru de mare eficacitate, scurtând pauzele, cauză a unor intermediari ineficienţi.

Un alt avantaj oferit de internet este reducerea costurilor, în special privind comunicarea şi cele legate de manipularea informaţiei şi a datelor. Crearea reţelelor de calculatoare şi existenţa persoanelor care să le folosească ne conduc către un fenomen nou, şi anume dezvoltarea unei noi creativităţi colective. Internetul poate fi un mijloc de educare foarte propice atunci când acesta este utilizat cu măsură, dar poate fi dăunător atunci când este utilizat în exces.

Este important să ne ghidăm viaţa după un program corect, sănătos, fără acte exagerate. Gestionând util timpul de care dispunem, ne putem bucura de fiecare moment alături de cei dragi, nu în faţa unui calculator, pentru că viaţa reală primează vieţii virtuale!

Să lucrăm cât ne trebuie pentru lucrul nostru

Sfântul Apostol Pavel scria corintenilor că "toate sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos", arătând că nu se va "lăsa biruit de ceva" (I Corinteni 6, 12). În alt loc, mărturisea: "Tuturor toate m-am făcut, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii" (I Corinteni 9, 22). Biserica învaţă că lucrurile au fost create pentru a sluji omului, nu pentru a-l robi. Aşadar, depinde de om în ce fel se va folosi de mijloacele cu care intră în contact.

Sfântul Vasile cel Mare învăţa, în omilia către tineri, să discernem "aşa cum fac albinele; acelea nici nu se duc fără nici o alegere la toate florile, nici nu încearcă să aducă tot ce găsesc în florile peste care se aşază, ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor, iar restul îl lasă cu plăcere. Noi, dacă suntem înţelepţi, să luăm din cărţi cât ni se potriveşte nouă şi cât se înrudeşte cu adevărul, iar restul să-l lăsăm. Şi după cum atunci când culegem flori de trandafir dăm la o parte spinii, tot aşa şi cu nişte scrieri ca acestea; să culegem atât cât este de folos şi să ne ferim de ce este vătămător".

Biserica nu este străină de avantajele internetului şi încearcă să vină în întâmpinarea celor care preferă acest mijloc de informare. Patriarhia Română, eparhiile din diaspora, parohiile şi alte instituţii ale Bisericii îşi comunică proiectele online. De asemenea, utilizatorul poate afla în lumea virtuală un adevărat ghid de teologie, cu scrieri biblice, patristice, liturgice, istorice, filme documentare şi muzică bisericească, artă creştină, dar şi actualitate religioasă de pretutindeni.