Torceştiul mai există astăzi datorită Bisericii

Cumplitele inundaţii din urmă cu cinci ani au făcut ca localitatea gălăţeană Torceşti să fie devastată de ape. 190 de case şi gospodării au fost afectate, astfel că oficialităţile judeţene au dispus strămutarea satului. Dar pentru că biserica parohială, şi ea afectată în urma deluviului, a fost restaurată şi sfinţită chiar a doua zi după retragerea apelor, oamenii nu au vrut să îşi părăsească vetrele de locuit. Ei reprezintă un exemplu viu de nădejde, mai ales în aceste zile în care apele par că nu se mai sfârşesc.

În vara anului 2005, în urma ploilor abundente, s-au format năprasnice inundaţii care nu au ocolit satul Torceşti din vestul judeţului Galaţi, producând numeroase pagube materiale, ca în multe alte localităţi din judeţ. Însăşi biserica a avut de suferit. Părintele paroh Petru Ojog ne prezintă situaţia dramatică de atunci: "Când am văzut că apele se apropie, am făcut rugăciuni împreună cu credincioşii pentru ca acestea să se retragă şi am aşezat pe garduri vechile icoane din biserică. Dar, atunci când viitura a lovit satul, am lăsat icoanele acolo, iar nivelul apei a crescut doar până la ele (aprox. 2 m). Acele imagini au fost preluate de camerele de filmare şi arătate apoi ţării întregi. Biserica a fost deschisă permanent pentru a ne ruga la Dumnezeu. Mulţi şi-au aflat scăparea la biserică: şapte persoane au reuşit să se adăpostească în turlă, iar alte 10 în podul din casa parohială, proaspăt construită. În biserică, apa a intrat până la nivelul Sfintei Mese..."

Imediat după cumplitul eveniment, părintele a rămas alături de oameni în încercarea lor de a-şi reface gospodăriile. Imediat, oficialităţile judeţene au dispus strămutarea satului, pentru a nu se mai produce în viitor o asemenea catastrofă. Dar oamenii nu s-au lăsat duşi de la vetrele lor. A contat mult faptul că biserica a fost curăţită imediat şi a fost sfinţită chiar a doua zi după retragerea apelor (în ziua de 20 iulie 2005) de către Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, fiind însoţit de Adrian Lemeni, secretar de stat la Ministerul Culturii şi Cultelor. Cu acest prilej, pentru grija părintească arătată faţă de enoriaşii săi în vreme de necaz, preotul Petru Ojog a primit rangul bisericesc de iconom stavrofor.

În acea perioadă, Sfânta Liturghie a fost săvârşită zilnic în biserica parohiei, astfel că oamenii au simţit ajutorul lui Dumnezeu şi au rămas uniţi în încercare.

Case construite de Patriarhia Română

Prima mână întinsă sinistraţilor a fost cea a Patriarhiei Române, care a demarat proiectul "Învinge apele!" şi prin care s-au construit primele case în localitatea gălăţeană. În parteneriat cu Televiziunea Română, Romtelecom şi Eparhia Dunării de Jos s-au construit opt case, iar apoi arhiepiscopia, prin proiectul "Să punem temeliile speranţei!", a construit alte 12 case. Însuşi IPS Arhiepiscop Casian a fost prezent în toate etapele realizării caselor, efectuând opt vizite arhiereşti în decurs de numai un an (2005-2006), iar la turnarea temeliilor caselor, delegaţii eparhiali pr. George Cimpoca, consilier social-misionar, şi pr. Horaţiu Moldovan, consilier pentru patrimoniu şi construcţii bisericeşti, au săvârşit sfinţirea apei. Cu rugăciune şi cu nădejde, câteva luni mai târziu, la 29 noiembrie 2005, odată cu prăznuirea Sf. Ap. Andrei, ocrotitorul României, casele au fost finalizate şi sfinţite de către un sobor de ierarhi din care au făcut parte, pe lângă chiriarhul Dunării de Jos, IPS Mitropolit Barnaba de Tesalonic şi PS Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar-patriarhal, delegat al patriarhului Teoctist. Cu acest prilej, localitatea gălăţeană a fost binecuvântată de prezenţa moaştelor Sf. Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă, ca o mărturie a biruinţei încercărilor vieţii, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al sfinţilor Săi.

Faptul că părintele paroh a fost mereu în mijlocul celor sinistraţi, încurajându-i şi oferindu-le ajutor material şi moral, se reflectă din mărturiile de astăzi ale localnicilor: "Părintele ne-a ajutat tot timpul. Dacă nu era părintele, cu satul era greu!..." (Cecilia Tonu) sau: "Turma nu s-a destrămat pentru că păstorul lor nu ne-a părăsit!..." (Marghioala Tănase).

Mai apoi, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, în colaborare cu, pe atunci, Episcopia Dunării de Jos, a construit încă cinci case de lemn, care au fost date în folosinţă în ianuarie 2006. Şi cei care locuiesc în aceste case mulţumesc binefăcătorilor lor: "Suntem mulţumiţi. Să fim noi sănătoşi, să trăim cât ţine casa. Suntem mulţumitori tuturor celor care ne-au ajutat" (Elena Severin).

Văzând implicarea activă a Bisericii Ortodoxe Române, locuitorii din sat au devenit mai încurajaţi şi au reuşit şi ei să îşi refacă gospodăriile, chiar dacă mai târziu decât ceilalţi (în primăvara anului 2006).

Satul Torceşti, astăzi

Astăzi, localitatea Torceşti are rănile vindecate. Oamenii sunt mulţumiţi şi bucuroşi şi datorează acest lucru bisericii şi păstorului lor duhovnicesc, părintele Petru. "Oamenii sunt fericiţi că nu s-au mutat şi că le-am dat o mână de ajutor", mărturiseşte emoţionat părintele. Dar mulţumirea pentru binefăcători nu se uită niciodată. Astfel, am aflat că "în fiecare an, pe data de 13 iulie, ziua când s-au produs inundaţiile, se săvârşeşte Sfânta Liturghie, se face parastas pentru victimele de atunci, dar şi rugăciune de mulţumire pentru binefăcători. Apoi toţi credincioşii se strâng la agapa frăţească".

Sinistraţi pentru sinistraţi

Lecţia încercării din vara anului 2005 a fost învăţată de către oamenii din Torceşti. "Încercarea inundaţiilor a făcut ca această comunitate să fie mai unită, mai sensibilă la nevoile celor din jur, mobilizându-se pentru ajutorarea celorlalţi", ne arată părintele Petru. Astfel, Parohia Torceşti a sărit în ajutorul sinistraţilor din alte zone ale ţării, oferind din puţinul lor ajutoare umanitare sinistraţilor din localitatea Mănăstirea, judeţul Călăraşi (în urma inundaţiilor din 2006) sau celor din localitatea Arbore, din judeţul Suceava (2007). De asemenea, 20 de tineri voluntari au participat la evacuarea unor case din oraşul Tecuci, în vârtejul inundaţiilor din anul 2007.

În vara acestui an, parohia a sprijinit, prin donaţie de alimente, pe jandarmii, lucrătorii şi voluntarii care au participat la realizarea digului care să protejeze cartierul Valea Oraşului din municipiul Galaţi.