Aliment sau medicament, consumat ocazional sau regulat, vinul este una dintre cele mai apreciate băuturi. După aproape un secol în care i s-a negat aproape orice valoare medicală, studii recente redescoperă calităţile ascunse în licoarea bahică, proprietăţi care îi explică şi folosirea sa liturgică.
Beneficiile fizice, psihologice şi sociale ale consumului de alcool sunt bine stabilite în istorie. De la vechile prescripţii iudaice care spun că "acolo unde lipseşte vinul, medicamentele devin necesare" sau afirmaţiile lui Hipocrate, care considera vinul vital pentru o dietă sănătoasă, istoria omenirii a ştiut să aprecieze această băutură. Mai puţin americanii. Prohibiţia, prin care vânzarea, producerea, consumarea şi transportarea de alcool şi de băuturi alcoolice erau interzise la nivel naţional în SUA, a determinat şi o cenzurare şi purificare a literaturii medicale care s-a păstrat mult timp după abrogarea legii în 1933. În aceste condiţii, ""virusul" puritanismului continuă să infecteze Statele Unite în multiple moduri, în special cu privire la plăcere", potrivit cuvintelor dr. Morris E. Chafetz de la Health Education Fundation din Washington. Deşi probabil că nu se va ajunge la o recomandare oficială cu privire la consumul de alcool, aşa cum avem în cazul altor alimente, studii complexe şi metaanalize publicate în ultimii ani evidenţiază o scădere semnificativă a mortalităţii în asociaţie cu un consum moderat de alcool.
Bea moderat sau deloc!
Un alt lucru subliniat de studii efectuate în diferite ţări de pe întreg mapamondul este acela că efectele pozitive se regăsesc doar în urma consumului moderat de alcool şi în special de vin roşu. Cuvântul-cheie este "moderaţia". Potrivit renumitei clinici medicale Mayo din SUA, beneficiile asupra sănătăţii oferite de consumul de vin roşu sunt promiţătoare, dar doar în cazul în care acesta se face cu moderaţie. Aceasta înseamnă două băuturi pe zi pentru bărbat şi unul pentru femeie. O băutură este definită ca 350 ml de bere, 150 ml de vin sau 45 ml de tărie.
Principiile cu efect protector cardiovascular şi anticancerigen se datorează unor tipuri de substanţe denumite catechine sau flavonoide, dar şi unor substanţe nonfavonoide, cea mai cercetată fiind resveratrolul. Acesta este prezent în struguri şi în vinul roşu, cu multiple acţiuni biologice, având în special rol antiinflamator, anticancerigen şi antioxidant. Efectele generale constau în scăderea formării de cheaguri cu păstrarea sănătoasă a arterelor şi menţinerea unui profil lipidic favorabil. Multiplele efecte benefice asupra organismului "te fac să te gândeşti că aceste substanţe ar putea juca un rol în prevenirea îmbătrânirii", după cum se exprimă dr. Éric Menat din Paris, într-un articol publicat în numărul 1 din 2006 al revistei "Phytothérapie".
Studiile evidenţiază beneficiile medicale
În 2003, Kenneth Mukamal din Boston a publicat într-o prestigioasă revistă medicală un studiu prin care a urmărit timp de 12 ani efectele consumului moderat de alcool asupra a 38.000 de bărbaţi. Rezultatele obţinute au arătat că, cel puţin cu privire la bărbaţi, consumul moderat de alcool scade riscul de infarct miocardic. Acest studiu este doar unul dintre sutele de studii efectuate în ultimii 30 de ani care susţin efectul protectiv al consumului moderat de alcool.
Un experiment efectuat la Harvard şi publicat în revista "Nature" demonstrează faptul că resveratrolul extinde durata de viaţă a unor culturi celulare cu 80%. Mai mult, un studiu efectuat în Germania şi publicat anul acesta evidenţiază faptul că, în cantităţi moderate, consumul de alcool este invers proporţional cu incidenţa demenţei la indivizii peste 75 de ani. Astfel, alcoolul are un efect protectiv asupra funcţiei cognitive la bătrâni, obţinându-se o scădere cu 30% a riscului total de demenţă şi cu 40% a riscului de a dezvolta Alzheimer. Acest studiu este în consonanţă cu alte 71 de studii efectuate în ultimii 31 de ani şi care au cuprins 153.856 de persoane.
Efectele consumului moderat de alcool, în general, şi de vin roşu, în special, se răsfrâng pe mai multe planuri. Un studiu publicat în ianuarie 2003 în American Journal of Gastroenterology a arătat efectul protectiv asupra ulcerului gastric, în condiţiile în care abuzul de băuturi alcoolice creşte cu mult riscul aceleiaşi patologii. Un studiu ce a durat 14 ani, efectuat la Harvard, pe aproximativ 100.000 de femei, a evidenţiat o scădere a riscului de a dezvolta diabet cu 58%. Alte studii au relevat scăderea riscului de accidente vasculare cerebrale, de tumori colorectale, de diferite tipuri de cancere sau demenţe.
Pe lângă aceste efecte, vinul este recunoscut ca un tranchilizant uşor, reducând anxietatea şi tensiunea. El ajută digestia, stimulează apetitul, descarcă tensiuni sau sedează uşor. Alcoolul este uşor euforic, ajutându-i pe cei în stare de convalescenţă sau pe cei în vârstă.
Reversul monedei
Totuşi, nu fiecare beneficiază de pe urma consumului de alcool. Mai multe studii au evidenţiat faptul că vinul roşu determină o creştere a riscului de dezvoltare a cancerului de sân la femeile tinere care au pe cineva în familie cu o astfel de patologie. De asemenea, ingestia de alcool poate declanşa la unele persoane crize migrenoase. Mai mult, este total contraindicată asocierea cu aspirina sau acetaminofenul (paracetamolul).
În schimb, poate cea mai mare problemă este dată de consumul exagerat de alcool. Multiplele efecte negative ale alcoolismului se răsfrâng atât pe termen scurt, dar şi pe termen lung, variind de la mici probleme sociale la patologii somatice sau disfuncţii psihice complexe. Altfel, beneficiile vor fi depăşite cu mult de efectele negative, printre acestea numărându-se creşterea tensiunii arteriale, a trigliceridelor, afectarea ficatului, a pancreasului, dezvoltarea obezităţii sau a unor tipuri de cancere, a unor boli fatale de inimă, a accidentelor sau a afecţiunilor psihice. Morţi stupide pot sancţiona lipsa de moderaţie.
Cu toate acestea, cei mai mulţi oameni se pot bucura de consumul regulat şi moderat de alcool ca o plăcere ce susţine şi promovează o viaţă frumoasă.
Vinul natural este materie liturgică
Băutură cu multiple beneficii asupra vieţii omeneşti, vinul se transformă în băutură de viaţă veşnică în Sfânta Împărtăşanie. Creator a toate, Dumnezeu lucrează prin materia pe care El a făcut-o bună şi de folos pentru om. El doreşte o comuniune cu omul şi aceasta se poate realiza nu doar prin mijloace accesibile omului. Beneficiile naturale ale consumului de vin sunt potenţate de prezenţa nevăzută a Duhului Sfânt ce transformă aceste componente fireşti în principii de viaţă veşnică. De aceea, Sfânta Împărtăşanie nu este doar un simbol al comuniunii cu Hristos,
Omul-Dumnezeu, ci natura de pâine şi vin, elemente care hrănesc trupul, inima şi mintea sunt transformate şi îndumnezeiesc omul, fără a se pierde din proprietăţile vreuneia. Aşa cum pâinea şi vinul se transformă în Hristos, fără a-şi modifica proprietăţile, la fel şi omul se uneşte prin Sfânta Împărtăşanie cu Dumnezeu. În acelaşi timp, aşa cum în fiecare zi consumăm pâine şi vin pentru a trăi şi a ne păstra puterea şi sănătatea fizică şi mentală, tot la fel, creştinul trebuie să vrea şi să consume din merindele de viaţă veşnică ce se oferă prin Sfânta Împărtăşanie. În acest mod, unirea cu Dumnezeu se va face treptat şi gradual, armonios şi natural, omul înţelegând şi simţind, devenind ceea ce crede pe măsură ce devine ceea ce mănâncă.
