„Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu L‑a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”(Ioan 3, 16) Preacuvioși şi Preacucernici Părinţi, Iubiţi cred
„Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu L‑a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”(Ioan 3, 16) Preacuvioși şi Preacucernici Părinţi, Iubiţi cred
În ritm de colind, să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru anul care tocmai se încheie, cerându-I ajutor şi pentru anul care vine. Vremurile nu sunt uşoare nici pentru Biserică, nici pentru ţară, nici pentru lume.
Taină minunată şi preaslăvită! Cerul de unde S-a pogorât Fiul lui Dumnezeu acum este peştera din Bethleem; scaunul de Heruvimi pe care stă, în cer, Mântuitorul lumii acum este Fecioara Maria; Creatorul cerului
Sărbătoarea Naşterii Domnului trebuie să pună în lumină, în mintea fiecăruia dintre noi, reînnoirea ontologică şi morală a lumii. Prin noul Adam-Hristos Fiul lui Dumnezeu se înnoiesc continuu cei ce vin la
„Cercetatu-ne-a pe noi de sus, Mântuitorul nostru, Răsăritul răsăriturilor, și cei din întuneric și din umbră am aflat adevărul: că din Fecioară S-a născut Domnul” (Luminânda Nașterii
În timpul regelui Irod, în peştera întunecată de la marginea Betleemului, în ieslea animalelor, în liniştea pământului şi în cântecul îngerilor S-a născut Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru Iisus
„Adevărat vă zic vouă: de nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi ca pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor” (Matei 18, 3). Din nou ne proşternem în faţa ieslei din Betleem spre care, ca şi pe
„Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel” (Isaia 7, 14). Fiecare sărbătoare este o taină cerească, fiecare praznic
Iubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini, binecuvântare, bucurie şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul nostru Iisus Hristos! Cinstiţi credincioşi şi credincioase,Cu marea
Sărbătoarea Nașterii Domnului este, după expresia Sfântului Ioan Gură de Aur, maica tuturor sărbătorilor, pentru că acest praznic este urmat de toate celelalte praznice. Fără înomenirea Fiului lui Dumnezeu,
Recensământul cezarului Octavian Augustus a obligat pe Dreptul Iosif şi pe Fecioara Maria să meargă să se înscrie în cetatea Betleem. Acolo, împlinindu-se profeţia (cf. Mih. 5, 1), S-a născut Fiul lui
Pruncul Iisus Hristos „creştea şi Se întărea cu duhul, umplându-Se de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era asupra Lui” (Luca 2, 40). Iubiţi fii duhovniceşti, Praznicul Crăciunului ne pune
„Iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; căci vi S‑a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David!” (Luca 2, 10‑11). Acestea au fost cuvintele pe
„Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3, 16). Ce declarație de dragoste dumnezeiască față de
Preacuviosului cin monahal, Preacucernicului cler şi Preaiubiţilor credincioşi din cuprinsul Patriarhiei Române, Har, bucurie şi pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, iar de la noi
„Şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim,în toată Iudeea şi în Samariaşi până la marginea pământului!”(Fapte 1, 8) Hristos a înviat! Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,Iubiţi credincioşi
Iată-ne din nou în noaptea plină de lumină a Învierii Domnului. Suntem mai mulţi la biserică acum decât în orice moment al anului. Ceva tainic, ceva uimitor, Cineva ne cheamă. Tainica lumină, uimitoarea stare
Hristos a Înviat! Binecuvântat să fie Dumnezeu, Care ne-a ajutat ca, după un urcuș pe scara postului, să ne bucurăm de acest mare praznic al Luminii. Dangătele de clopot și răsunetul de toacă ne-au chemat
Hristos a Înviat! Din an în an Biserica mărturiseşte, prin acest salut, evenimentul de o colosală importanţă care a avut loc cu peste două mii de ani în urmă. Atunci, în zorii zilei, femeile mironosiţe au
Nu dispreţui vorba celor bătrâni, că şi ei au învăţat de la părinţii lor. Că de la ei vei învăţa înţelepciunea şi îndemânarea de a da răspuns bun la nevoie (Isus Sirah 8, 9).La Crăciun stăruiam
„Mântuitorul meu, Jertfa cea vie şi nejertfită, ca un Dumnezeu pe Tine Însuţi de voie aducându-Te Tatălui, ai sculat pe Adam cu tot neamul, înviind din mormânt” (Stihira din Canonul Învierii)Hristos a