Adormirea Maicii Domnului în iconografia bisericilor de lemn moldovenești

Luna august are în centru marea sărbătoare ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului. Numeroase biserici de pe întreg cuprinsul României poartă acest mare hram, iar iconografia ortodoxă abundă în reprezentări sensibile ale scenei Adormirii. O preocupare deosebită pentru aceasta am întâlnit și în bisericile de lemn moldovenești.

Hramul Adormirii Maicii Domnului este unul dintre cele mai întâlnite în Moldova, atât la biserici de zid, cât și la bisericuțe de lemn, ca o dovadă a cinstirii de care Maica Domnului, mijlocitoare pentru noi înaintea lui Dumnezeu, se bucură. Prin urmare, și patrimoniul iconografic al lăcașu­rilor de cult este unul bogat în reprezentări ale scenei Adormirii, identificabile nu numai în icoana hramului, din partea dreaptă a iconostasului, ci și pe numeroase alte icoane care împodobesc interiorul.

Pe parcursul campaniei de reportaj „Bisericile de lemn ale Moldovei”, pe care am realizat-o în perioada 2012-2016 în șase județe moldove­nești (Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău și Vaslui), am descoperit numeroase icoane deosebit de interesante și sugestive, ce redau scena Adormirii Maicii Domnului. Unele, mai vechi, au fost pictate în stilul naiv al vechilor zugravi de biserici, altele poartă semnătura unor cunoscuți pictori bisericești ai epocilor din care provin.

Pentru a înțelege, însă, stilistica acestor icoane, este necesar să cu­noaș­tem și care sunt regulile picturii sacre, cum anume trebuie pictat episodul Adormirii Maicii Domnului, conform canoanelor bisericești, pe icoane sau pe pereții sfintelor lăcaşe. În volumul „Erminia picturii bizantine”, Dionisie din Furna explică în detaliu compoziția scenei picturale: „Casă și în mijloc Prea Sfânta Fecioară zăcând fără suflare, întinsă pe pat, cu mâinile strânse la piept în chipul crucii. Și de o parte și de alta a patului, sfeșnice cu făclii aprinse. Și înaintea patului un evreu (anume Iefonias), cu mâinile tăiate și spânzurate de pat, iar înaintea lui un înger cu sabia goală. Și la picioarele ei Apostolul Petru tămâind cu cădelniță, iar la capul ei Apostolul Pavel cu Ioan Teologul, sărutând-o și împrejur ceilalți apostoli și sfinți ierarhi: Dionisie Areopagitul, Ierotei și Timotei, ținând în mâini Evanghelii; și femei plângând. Și deasupra ei Hristos, cu haine albe, ținând sufletul ei (ca un prunc înfășat) în brațele Lui. Și împrejurul Lui lumină multă și mulțime de îngeri. Și sus în văzduh, iarăși cei doisprezece Apostoli venind pe nori (de la marginile lumii). Și la dreapta casei, Ioan Damaschin, ținând o hârtie, zice: «După vrednicie, ca pe un suflet, te-a primit pe tine cerul». Şi la marginea de-a stânga casei, Cosma Melodul, ținând în mână o hârtie, zice: «Femeie muritoare, pe tine, cea mai presus de fire a lui Dumnezeu Maică (știindu-te)»”.

Majoritatea icoanelor respectă întocmai această regulă, dar diferen­țele vin din sensibilitatea, înzestrarea și trăirile autorilor acestor icoane. Și, de ce nu, din spiritul de ino­vație pe care unii dintre acești pictori bisericești l-au avut, îmbogățindu-le, fără să se abată prea mult de la regulă și fără să altereze frumusețea ansamblului.

Reprezentări deosebite ale Adormirii

Este cazul icoanelor identificate în bisericile de lemn de la Bălești și Buhăiești din județul Vaslui, în biserica de lemn de la Hilișeu Crișan, din județul Botoșani, și în biserica de lemn de la Mărăști, din județul Bacău. Expresive, trădând acurate­țea celui care le-a lucrat, acestea respectă regula compozițională stabilită în erminii și lasă să se întrevadă mâna unui pictor de biserici înzestrat.

Scene mai restrânse din punct de vedere compozițional și care trădează o anumită duioșie am identificat în icoana hramului bisericii de lemn din Averești, județul Vaslui, cons­truită la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Icoana poartă semnătura lui Ion N. Mandinescu, pictor de biserici, și a fost realizată în 1912. La fel, scene asemănătoare în câteva icoane din bisericile de lemn de la Brăești, județul Botoșani, și Conțești, județul Neamț.

O foarte interesantă reprezentare am găsit și în biserica de lemn „Sfânta Parascheva” de la Fărcașa, din județul Neamț, pe o iconiță ce a făcut parte din catapeteasma originală, pictată la 1837.

Cea mai frumoasă și mai atent lucrată dintre icoanele descoperite în bisericile de lemn moldovenești, înfățișând praznicul Adormirii, rămâne cea de la biserica de lemn din Jigoreni, comuna Țibănești, din județul Iași. Acest lăcaș a fost ctitorit și înzestrat de căminarul Ion Carp, boier moldovean cu stare, bunicul celebrului om politic și ministru de mai târziu Petre P. Carp. În patrimoniul micii biserici se află podoabe de interior și icoane ce provin și de la fostul Schit Cetate, dispărut în secolul al XIX-lea, care a existat tot pe moșia Țibănești, a boierilor din familia Carp. Printre acestea și o minunată icoană ce înfățișează scena Adormirii Maicii Domnului, datată la 1699, care a fost dăruită schitului de domnitorul Constantin Duca Voievod.