„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
326 de ani de la înscăunarea Sfântului Constantin Brâncoveanu
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, singura ctitorie brâncovenească din Capitală, a fost marţi, 28 octombrie, gazda unei conferinţe ştiinţifice dedicată importanţei domniei, culturii şi spiritualităţii româneşti din epoca Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu pentru istoria naţională.
Conferinţa „Valoarea culturii şi spiritualităţii româneşti din epoca Domnului Constantin Brâncoveanu pentru istoria naţională“ şi-a propus să omagieze cei 326 de ani de la înscăunarea Sfântului Voievod Martir, dar şi să transmită românilor de azi un mesaj de redeşteptare a credinţei dreptmăritoare.
Manifestarea cultural-spirituală şi ştiinţifică a reunit academicieni, istorici şi preoţi profesori şi a fost organizată, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de Arhiepiscopia Bucureştilor, prin Protoieria Sector 3 Capitală şi Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, Centrul de cercetări ştiinţifice interdisciplinare „Dumitru Stăniloae“ al Universităţii Valahia din Târgovişte (CCSIDSUVT) şi Fundaţia Ecumenică Pro Axe Mundi din Bucureşti.
Evenimentul a fost deschis de pr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, care a precizat că această conferinţă omagială, ce se înscrie în seria manifestărilor din întreaga ţară dedicate Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, are rolul de a ne readuce aminte cine suntem, ce domnitor a avut şi ce sfânt mare are ţara noastră:
„Anul acesta s-a făcut un act de dreptate în ceea ce priveşte personalitatea Sfântului Constantin Brâncoveanu pe toate planurile, întrucât ani în şir poporul nu a cunoscut cât ar fi trebuit acest splendid personaj sfânt al istoriei noastre naţionale şi al Bisericii noastre. Pentru noi, românii ortodocşi, Sfântul Constantin Brâncoveanu este, aşa cum spunea Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, o măsură a demnităţii noastre naţionale. Acolo ne sunt rădăcinile, de acolo ne luăm seva credinţei, demnităţii şi tăriei noastre de caracter ca, în aceste vremuri grele pentru ţara noastră, să ne aducă mai aproape de Biserica dreptmăritoare a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iar în felul acesta să devenim şi noi mărturisitori ai dreptei învăţături şi să ne arătăm modele de vieţuire creştină în acest spaţiu sacru. În această zi de sfârşit de octombrie, în preziua unui eveniment istoric important, şi anume împlinirea a 326 de ani de când Vodă Brâncoveanu a fost înscăunat pe tronul de domnie al Ţării Româneşti, este adevărat, împotriva voinţei sale, însă cu voia lui Dumnezeu, Sfântul Constantin Brâncoveanu ne dă tuturor un sentiment de întărire, de redeşteptare, ca să ne arate cine suntem noi cu adevărat, nu un popor care acum este atât de dezbinat şi care ar trebui să fie mai unit întru dreapta credinţă. Acest mare domnitor atât de iubitor de Hristos şi de Biserică, mare ctitor de biserici şi de mănăstiri şi multe edificii culturale, care au rămas ca o mărturie a ceea ce a reprezentat el pentru istoria naţională, ne cheamă şi pe noi în aceste vremuri ca să mărturisim credinţa dreptmăritoare în faţa unei Europe pe care o dorim creştină şi nu secularizată şi îndepărtată de valorile autentice creştine“, a spus pr. paroh Emil Nedelea Cărămizaru.
La conferinţa omagială au participat pr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române şi delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a vorbit despre „măsură“ - cheia sintezei artei brâncoveneşti; acad. Dan Berindei, care a subliniat aspectele politice şi diplomatice ale domniei Sfântului Constantin Vodă Brâncoveanu; acad. Gheorghe Vlăduţescu, care a vorbit despre protoumanismul din epocă; acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, care a reliefat relaţiile dintre Bălăceni şi Brâncoveni; prof. univ. dr. Radu Ştefan Vergatti, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, care a prezentat noutăţile privitoare la Academia Domnească de la „Sfântul Sava“ şi „Colţea“ - primul spital din Bucureşti; dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, care a vorbit despre cercetările arheologice de la Biserica „Sfântul Nicolae“ - Dintr-o zi, ctitorie a doamnei Maria Brâncoveanu, şi pr. conf. univ. dr. Constantin Claudiu Cotan, care a subliniat aspecte din viaţa boierului Grigore Brâncoveanu.
„Cu această conferinţă de la Biserica «Sfântul Gheorghe»-Nou din Bucureşti încheiem acest proiect pe care l-am mai organizat la Constanţa, Târgovişte, Hurezi şi Sâmbăta de Sus şi prin intermediul căruia am dorit să prezentăm personalitatea acestui mare domnitor care a reuşit în decurs de 26 de ani să ofere, prin domnia sa, un model pentru istoria poporului român, un model pentru istoria politică a acestei ţări până în zilele noastre, care a marcat cultura şi civilizaţia poporului românesc, dar şi dincolo de acesta, în Europa. Astfel, Sfântul Constantin Brâncoveanu rămâne pentru noi o personalitate de mare anvergură europeană din punct de vedere politic, economic, cultural, dar mai ales spiritual“, a subliniat prof. univ. dr. Gheorghe F. Anghelescu, directorul CCSIDSUVT.
La finalul conferinţei, Grupul psaltic „Tronos“ al Catedralei Patriarhale a susţinut un concert de cântece bizantine, intitulat „Imnele Brâncoveneşti“.