„650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti“

Ieri, în cadrul şedinţei solemne a Sfântului Sinod al Bisericii noastre, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a prezentat un referat-sinteză cu privire la împlinirea a 650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti, reflectată în activitatea religios-duhovnicească, cultural-editorialistică şi mediatică a eparhiilor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.

Anul acesta se împlinesc 650 de ani de când, la iniţiativa domnitorului Ţării Româneşti, Nicolae Alexandru (1352-1364), cu încuviinţarea împăratului bizantin Ioan V Paleologul, recunoaşterea Sinodului Patriarhiei din Constantinopol şi a patriarhului ecumenic Calist I, a luat fiinţă Mitropolia Ţării Româneşti prin strămutarea Sfântului Mitropolit Iachint de la Vicina la Curtea de Argeş. Titulatura Sfântului Mitropolit Iachint (1359-1372), a cărui jurisdicţie se întindea de la Porţile de Fier până în Dobrogea, era de „mitropolit a toată Ungrovlahia“, fiind, totodată, arhiepiscopul eparhiei centrale, cu toate drepturile şi îndatoririle unui chiriarh, chiar dacă, în documentele oficiale, titulatura de arhiepiscop o va întregi pe cea de mitropolit abia în secolul al XVII-lea.

La începutul secolului al XVI-lea, în cadrul Mitropoliei Ungrovlahiei sunt organizate primele două eparhii distincte: Episcopia Râmnicului şi Episcopia Buzăului (în anii 1502-1503), la iniţiativa fostului patriarh ecumenic Nifon al II-lea, iar în secolul următor reşedinţa mitropoliei se va muta la Târgovişte (1617), astfel încât mitropoliţii Luca (1602-1629), Teofil (1637-1648) şi Ştefan (1648-1653; 1655-1668) au folosit titulatura de „Preasfinţitul arhiepiscop al cetăţii Târgoviştei şi mitropolit a toată Ţara Ungrovlahiei“.

În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, reşedinţa mitropolitană va fi mutată iarăşi, de data aceasta de la Târgovişte la Bucureşti, aşa cum s-a hotărât prin hrisovul domnesc al lui Radu Leon din data de 8 iunie 1668.

Titlul onorific de Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei

Astfel, începând cu mitropolitul Teodosie (1668-1672; 1679-1708), titulatura mitropoliţilor va fi cea de: „Arhiepiscop şi mitropolit al scaunului Bucureştilor şi a toată Ungrovlahia“. De atunci putem vorbi de Arhiepiscopia Bucureştilor, ca eparhie centrală a Mitropoliei (Ungrovlahiei) Ţării Româneşti.

În secolul al XVIII-lea, mitropolitul Grigorie II este şi cel care primeşte titlul onorific de Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei, pe care i l-a acordat, la 10 octombrie 1776, patriarhul ecumenic Sofronie II la intervenţia stăruitoare a domnitorului Alexandru Ipsilanti (1774-1782). De atunci şi până astăzi, arhiepiscopul şi mitropolitul de la Bucureşti a purtat fără întrerupere în titulatura sa titlul de Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei.

După Unirea Principatelor Române, domnitorul Alexandru Ioan Cuza acordă mitropolitului Nifon (1850-1875), la 11 ianuarie 1865, titlul de „mitropolit primat“, la care se adaugă, după punerea în aplicare a Legii sinodale din 14 decembrie 1872, şi cel de „Preşedinte al Sfântului Sinod“. În acest fel, dreptul de jurisdicţie onorifică acordat de Sfintele Canoane Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române se extinde şi asupra eparhiilor din Moldova. Către sfârşitul vieţii, Mitropolitul Nifon se intitula: „Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungrovlahiei, Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei, Primat al României şi Preşedintele Sfântului Sinod“.

Mitropolia Ungrovlahiei devine în 1990 Mitropolia Munteniei şi Dobrogei

În anul 1925, prin hotărârea Sfântului Sinod din 4 februarie şi Legea promulgată la 25 februarie, scaunul arhiepiscopal şi mitropolitan al Ungrovlahiei, ca Primat al României, a fost ridicat la rangul de Patriarhie, iar arhiepiscopul şi mitropolitul Ungrovlahiei a devenit, în calitatea sa de Primat al României, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare, titularul acestui scaun poartă, până astăzi, deasupra celorlalte numiri, pe cea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Primul patriarh Miron Cristea (1925-1939), investit şi înscăunat la 1 noiembrie 1925, se intitula „Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei, Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarh al României“.

La 17 mai 1990, Adunarea Naţională Bisericească, pe temeiuri „de ordin istoric, administrativ-bisericesc şi misionar-pastoral“ şi pentru a răspunde „cerinţelor actuale ale clerului şi credincioşilor“, a aprobat hotărârea Sfântului Sinod de schimbare a denumirii Mitropoliei Ungrovlahiei în: „Mitropolia Munteniei şi Dobrogei“. Ca urmare, în zilele noastre, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române se intitulează: „Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe“, iar jurisdicţia sa se exercită, potrivit Sfintelor Canoane şi Statutului în vigoare, ca arhiepiscop al Bucureştilor peste teritoriul Arhiepiscopiei, ca mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi peste eparhiile sufragane, iar ca patriarh peste întreaga Biserică Ortodoxă Română.

Album închinat domnitorilor şi ierarhilor Ţării Româneşti

Anul acesta, 2009, când aniversăm 650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti, a fost evidenţiat în toate eparhiile care alcătuiesc Mitropolia Munteniei şi Dobrogei printr-o intensă activitate religios-duhovnicească, cultural-editorialistică şi mediatică pe care o vom puncta în cele ce urmează.

Astfel, pentru a marca aşa cum se cuvine acest popas aniversar, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei a propus, prin temeiul nr. 5112/19 iunie 2008, Sfântulului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române canonizarea celui dintâi mitropolit al Ţării Româneşti: Sfântul Ierarh Iachint (cu zi de prăznuire la 28 octombrie), alături de cea a Sfântului Voievod Neagoe Basarab (cu zi de prăznuire la 26 septembrie) şi a Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul din Dobrogea (cu zi de prăznuire la 1 septembrie). Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în şedinţa de lucru din 9 iulie 2008 canonizarea sfinţilor mai sus amintiţi, a căror proclamare solemnă a avut loc la 26 octombrie 2008 în Catedrala patriarhală din Bucureşti.

Totodată, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sinodului Mitropolitan al Munteniei şi Dobrogei, un colectiv de autori desemnaţi de eparhiile Mitropoliilor Munteniei şi Dobrogei şi Olteniei, sub coordonarea Sectorului cultural şi relaţii cu mass-media al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a alcătuit un album închinat domnitorilor şi ierarhilor Ţării Româneşti, intitulat: „Domnitorii şi ierarhii Ţării Româneşti. Ctitoriile şi mormintele lor“, a cărui lansare oficială este înscrisă pe ordinea de zi a Şedinţei solemne de astăzi.

Trei eparhii ridicate la rang de arhiepiscopie

În acelaşi context al aniversării celor 650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti, la iniţiativa Părintelui Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, au fost ridicate la rang de Arhiepiscopii: Episcopia Argeşului şi Muscelului (ridicare oficială în rang la 26 septembrie 2009), Episcopia Dunării de Jos (ridicare oficială în rang la 27 septembrie 2009) şi Episcopia Buzăului şi Vrancei (a cărei ridicare oficială în rang se va face în data de 8 noiembrie 2009).

Revenind la modul în care anul jubiliar pe care îl trăim s-a reflectat în activitatea religios-duhovnicească, cultural-editorialistică şi mediatică a eparhiilor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, putem spune că Arhiepiscopia Bucureştilor a marcat evenimentul în cadrul conferinţelor administrative preoţeşti, pe protoierii, desfăşurate anul acesta; a organizat împreună cu Sectorul patrimoniu cultural al Patriarhiei Române expoziţia tematică: Mitropolia Ţării Româneşti - 650 de ani de existenţă; a tipărit romanul creştin: Singurătatea lui Vlad Ţepeş (autor: Ileana Toma); a tipărit slujba Sfântului Ierarh Iachint, a Sfântului Voievod Neagoe Basarab şi a Sfântului Dionisie Exiguul; a tipărit icoanele (în diferite formate) cu chipul celor trei sfinţi; a alcătuit materiale documentar-istorice pentru revista Glasul Bisericii; a coordonat lucrările de redactare, tehnoredactare, grafică şi tipar la albumul: „Domnitorii şi ierarhii Ţării Româneşti. Ctitoriile şi mormintele lor.“; a realizat împreună cu Romfilatelia un album şi o coală filatelică intitulate: „650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Ţării Româneşti“ şi a unui album filatelic: „Bucureşti - 550 de ani 20 septembrie 1459-20 septembrie 2009“; a publicat volumul: Biserica Ortodoxă Română şi Unirea Principatelor şi a programat dezbateri la postul de Radio TRINITAS pe această temă cu diverşi profesori de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti.

Ediţia jubiliară a Octoihului lui Macarie (1510)

La rândul ei, Arhiepiscopia Tomisului, sub arhipăstorirea Înalt Preasfinţitul Părinte Teodosie, a organizat Conferinţa „Fericitul Voievod Neagoe Basarab - Domn al păcii şi ctitor de cultură românească“; a organizat Simpozionul: „Creştinism şi românitate la gurile Dunării“ organizat de Facultatea Ortodoxă de Teologie din cadrul Universităţii Ovidius - Constanţa şi a realizat emisiuni tematice la postul de radio Dobrogea pe care îl coordonează.

Arhiepiscopia Târgoviştei, sub arhipăstorirea Înalt Preasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon, a tipărit ediţia jubiliară a Octoihului lui Macarie (1510), în colaborare cu Academia Română; a organizat proclamarea solemnă a Sfântului Voievod Neagoe Basarab şi a adus şi aşezat moaştele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului şi mitropolitul Ţării Româneşti, în Catedrala arhiepiscopală din Târgovişte; a inaugurat Aula Sfântului Voievod Neagoe Basarab în incinta Reşedinţei arhiepiscopale din Târgovişte (în ziua de 26 septembrie 2009); a tipărit volume, cu tematică diversă, ca un omagiu adus celor 650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti: broşura misionară Tineret, Biserică, Societate, un album cu biserici şi mănăstiri reprezentative din Arhiepiscopia Târgoviştei, intitulat: „Semne ale iubirii de Dumnezeu“; Slujba Sfântul Voievod Neagoe Basarab, Slujba Sfântului Ierarh Nifon, Viaţa şi acatistul Sfântului Voievod Neagoe Basarab, Viaţa şi acatistul Sfântului Ierarh Nifon, articole tematice în Almanahul Bisericesc 2009 (în pregătire sunt: două volume cu valenţe istorice, culturale, spirituale şi naţionale cu referinţă la voievodul Mihai Viteazul şi domnitorul Matei Basarab şi editarea unui CD cu slujba Sfântului Voievod Neagoe Basarab); a organizat Simpozionul internaţional cu tema: „Contribuţia Voievodului Neagoe Basarab la dezvoltarea culturii şi spiritualităţii româneşti“, care va fi publicat într-un volum de studii, iar la conferinţa pastoral-misionară de toamnă, în cadrul fiecărei protoierii, în prezenţa Chiriarhului locului, va trata tema: „650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti“; a fost dezbătută la şedinţele administrative lunare din cadrul protoieriilor, în luna februarie, tema: „650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti“; a supravegheat apariţia în mass-media locală a unor articole şi eseuri ale profesorilor de la Facultatea de Teologie a Universităţii Valahia din Târgovişte şi de la Seminarul Teologic „Sf. Ioan Gură de Aur“ din Târgovişte, precum şi realizarea unor emisiuni specializate de radio şi TV.

Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, sub arhipăstorirea Înalt Preasfinţitului Părinte Calinic, a primit anul acesta, cu bucurie, la iniţiativa Preafericitului Părinte Daniel, un nou ocrotitor pentru Catedrala arhiepiscopală, odată cu ridicarea în rang a eparhiei, şi anume: Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Remarcăm dintre activităţile proaspetei arhiepiscopii: organizarea Simpozionului naţional de istorie: „650 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei. Spiritualitate şi istorie în Episcopia Argeşului şi Muscelului“; organizarea Conferinţei internaţionale cu titlul: „Eclesiologia, o abordare scripturistică, patristică şi din perspectiva dialogului ecumenic. Dimensiunea ecumenică a domnitorului Neagoe-Vodă Basarab“, care va fi publicată într-un volum distinct, şi tipărirea unei noi ediţii din lucrarea: „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie“ - operă fundamentală a limbii române.

„Domnitorii Ţării Româneşti. Ctitoriile şi mormintele lor“

Arhiepiscopia Dunării de Jos, sub arhipăstorirea Înalt Preasfinţitului Părinte Casian, a redactat materialul necesar pentru volumul „Domnitorii Ţării Româneşti. Ctitoriile şi mormintele lor“; a publicat volumul de studii istorice: „Arhiepiscopia Dunării de Jos. Istorie bisericească, misiune creştină şi viaţă culturală. De la începuturi până în secolul al XVI-lea!“; a publicat albumul: „Arhiepiscopia Dunării de Jos. Sfinţenie, frumuseţe, comuniune“ şi a organizat sesiunea de comunicări: „Creştinismul românesc şi organizarea bisericească în secolul XIII-XIV. Ştiri şi interpretări noi“.

Episcopia Buzăului şi Vrancei, sub păstorirea Preasfinţitului Părinte Epifanie, a redactat materialul pentru lucrarea: „Domnitorii Ţării Româneşti. Ctitoriile şi mormintele lor“; a tratat teme specifice în cadrul cursurilor preoţeşti de la Mănăstirea Răteşti şi a cursurilor de perfecţionare a cântăreţilor bisericeşti de la Mănăstirea Ciolanu şi a organizat Conferinţa semestrială de toamnă cu titlul: „Mitropolia Ungrovlahiei - 650 de ani de la întemeiere. Ierarhi ai Episcopiei Buzăului şi Vrancei care au avut un rol deosebit în istoria acesteia“.

Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, sub păstorirea Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, a publicat diverse materiale privind tema propusă în revista eparhială: Bărăganul Ortodox.

Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, sub păstorirea Preasfinţitului Părinte Galaction, a dezbătut tema aniversară în cadrul conferinţelor administrative lunare la sediul celor patru protoierii; a publicat articole tematice în revista oficială a Episcopiei: Biserica Ortodoxă şi a organizat Simpozionul cu tema: „650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti“ la Seminarul „Sfântul Calinic de la Cernica“ de la Turnu Măgurele.

Episcopia Giurgiului, sub păstorirea Preasfinţitului Părinte Ambrozie, a publicat documentare istorice cu referire la momentul începuturilor Mitropoliei şi a personalităţii Sfântului Ierarh Iachint în revista eparhială - Revista Ortodoxă; a acordat hramul „Sfântul Ierarh Iachint, mitropolitul Ţării Româneşti“ bisericii parohiei Dobreni, Protopopiatul Herăşti; a organizat Simpozionul cu tema: „650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti“ la Seminarul teologic „Teoctist Patriarhul“ din Giurgiu; a organizat conferinţa pastoral-msionară de toamnă cu tema aniversară; a dezbătut tema aniversară la întâlnirea de lucru cu profesorii de Religie din Eparhie şi a prezentat pe site-ul Episcopiei Viaţa Sfântului Iachint.

Episcopia Tulcii, sub păstorirea Preasfinţitului Părinte Visarion, a dezbătut tematica specifică în cadrul conferinţelor pastoral-misionare semestriale organizate în cele 3 protopopiate ale Eparhiei; a emis distincţia eparhială „Crucea Sfântului Ierarh Iachint“ pentru clerici şi mireni; a tipărit icoane cu chipul Sfântului Ierarh Iachint, mitropolitul Ţării Româneşti; a realizat icoane pictate pe lemn cu chipul Sf. Ierarh Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti; a inaugurat în data de 1 septembrie 2009 Librăria eparhială „Sfântul Iachint Mitropolitul“; a reflectat evenimentul aniversar în paginile publicaţiei eparhiale: Cuvânt Bun; a rânduit aşezarea de noi biserici sub ocrotirea Sfântului Ierarh Iachint de la Vicina şi a publicat în cadrul Editurii eparhiale mai multe titluri specifice.

Punerea în circulaţie a unei monede aniversare de argint

Ca o încununare a activităţilor religios-duhovniceşti, cultural-editorialistice şi mediatice a eparhiilor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, Administraţia centrală bisericească, care îşi are sediul pe aceeaşi Colină a Bucuriei, împreună cu Arhiepiscopia Bucureştilor şi Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, a evidenţiat, la cel mai înalt nivel, cei 650 de ani de existenţă istorică a Mitropoliei Ţării Româneşti prin: programele speciale dedicate evenimentului de către Centrul de Presă BASILICA, prin intermediul radioului, a televiziunii, dar şi a „Ziarului Lumina“, pe întreg parcursul acestui an; punerea în circulaţie (la 24 iunie 2009) a unei monede aniversare de argint cu chipul voievodului Nicolae Alexandru Voievod şi a Sfântului Mitropolit Iachint, dedicate celor 650 de ani de la întemeierea Ţării Româneşti; publicarea, în cadrul Editurii BASILICA, a lucrărilor: Pridvoare ale cerului (amplă monografie de prezentare a mănăstirilor şi schiturilor din Arhiepiscopia Bucureştilor) şi Protoieria III Capitală (lucrare de referinţă ce prezintă toate lăcaşurile de cult din Protoieria a III-a Capitală); organizarea expoziţiei tematice: Mitropolia Ţării Româneşti - 650 de ani de existenţă (Sectorului Patrimoniul Cultural al Patriarhiei Române); şi tipărirea icoanelor Sfinţilor Iachint, Neagoe Basarab şi Dionisie Exiguul în diferite formate la Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă.

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinţiile Voastre,

Preasfinţiile Voastre,

Preacucernici părinţi şi Distins auditoriu,

Acestea sunt doar o parte din activităţile religios-duhovniceşti, cultural-editorialistice şi mediatice ale eparhiilor din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, aşa cum ne-au fost transmise. Suntem însă convinşi că bucuria acestui an aniversar a pătruns în sufletul fiecărui slujitor al altarului care a înţeles importanţa evenimentului pe care îl trăim cu toţii. Nu este o sarcină uşoară să slujeşti Domnului având în spate şase secole şi jumătate de slujire neîntreruptă în cadrul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, cu atâţia ierarhi şi preoţi care au fost pe deplin conştienţi de importanţa misiunii lor, care au contribuit nu numai la propăşirea Bisericii lui Hristos, dar şi la ridicarea duhovnicească şi culturală a neamului din care au răsărit ca nişte luminători vrednici. De aceea ne revine misiunea sfântă de a continua opera înaintaşilor noştri, care au întărit românilor credinţa în Hristos şi au făcut să propăşească şcoala, limba şi cultura românească prin acţiunile lor. Avem astăzi posibilitatea să desăvârşim ceea ce au început Sfântul Mitropolit Iachint şi alţii ca el, sfinţi, cunoscuţi şi necunoscuţi, prin mijloacele de propovăduire modernă pe care ni le oferă mass-media: cotidian, radio şi televiziune, care se adaugă la mijloacele deja consacrate ale predicii şi catehezei, ale cuvântului bun prin Sfintele Taine şi slujbe în bisericile din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei. Nimeni nu ne împiedică astăzi să punem în valoare ceea ce am primit ca moştenire din istorie şi prin Duhul Sfânt în Biserică şi, de aceea, suntem datori să dezvoltăm misiunea Bisericii în societate pentru mântuirea neamului românesc, în spiritul tradiţionalist-dinamic ce ne caracterizează.

*Intertitlurile aparţin redacţiei