Acasă la Sfinţii Iachint, Neagoe şi Ioanichie

Ample evenimente religioase s-au desfăşurat sâmbăta trecută la Târgovişte şi la Curtea de Argeş. Episcopia Argeşului şi Muscelului a fost ridicată la rang de arhiepiscopie, iar întăistătătorul ei, PS Calinic, la rang de arhiepiscop. În prezenţa a peste 5.000 de argeşeni, a fost proclamată local canonizarea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a Sfântului Ierarh Iachint, mitropolitul Ţării Româneşti, şi a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel.

Canonizarea Sfântului Neagoe Basarab a fost proclamată de Patriarhul Daniel, alături de 23 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, în aceeaşi zi, şi la Târgovişte. A asistat şi preşedintele Traian Băsescu, ministrul Culturii Teodor Paleologu, autorităţi locale şi 15.000 de credincioşi.

Evenimentele religioase de sâmbăta trecută, care se înscriu în vizita canonică a Patriarhului României în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, au început la Târgovişte. Ceremonia de proclamare, care a constat în citirea Tomosului patriarhal de canonizare a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a urmat după slujba Sfintei Liturghii, oficiată de PF Părinte Patriarh Daniel şi 23 de ierarhi ai Bisericii noastre, pe o scenă amenajată în imediata apropiere a Catedralei arhiepiscopale. Trecerea lui în rândul sfinţilor a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anul trecut, în şedinţa de lucru din 8-9 iunie.

Momentul comemorativ din oraşul reşedinţă a judeţului Dâmboviţa a fost completat prin aducerea de la Mănăstirea Dionisiu, din Muntele Athos, a unei părticele din moaştele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului şi Mitropolit al Ţării Româneşti. Această părticică va rămâne definitiv aici spre închinare, alături de mâna aceluiaşi sfânt ierarh, primită la 20 august, de la IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei. Organizatorii au legat momentul aducerii acestor sfinte moaşte de ziua de prăznuire a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, deoarece Sfântul Nifon a fost canonizat chiar în timpul domniei sale. În anul 1517, după terminarea construirii Catedralei de la Curtea de Argeş, Sfântul Neagoe a cerut ierarhilor ţării ca mitropolitul Nifon să fie trecut în rândul sfinţilor, cu data de pomenire 11 august, fiind primul sfânt canonizat pe pământ românesc. Sfântul Ierarh este o personalitate teologică şi culturală marcantă a veacului al XVI-lea, în Ţara Românească, la Târgovişte, strălucit reorganizator al vieţii ecleziastice şi important model de spiritualitate ortodoxă şi de ierarh iscusit, pildă de smerenie şi de bunătate, dar şi exemplu strălucit de viaţă duhovnicească.

„Un om politic trebuie să fie creştin nu numai la mari sărbători, ci şi în vreme de încercare”

Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, a spus, în cuvântul rostit cu ocazia ceremoniei, că acest oraş a fost capitală pentru 33 de voievozi munteni şi reşedinţă pentru 22 de mitropoliţi, iar în catedrala ctitorită de Neagoe Basarab, Sfântul Ierarh Nifon „a slujit, a învăţat, a mustrat şi a îndreptat pe cărările mântuirii poporul lui Dumnezeu. Acest eveniment străluceşte cu mare intensitate în acest an în care sărbătorim 650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Ţării Româneşti. Atât Sfântul Ierarh Nifon, cât şi Sfântul Voievod Neagoe Basarab sunt două coloane fundamentale ale susţinerii misiunii Ortodoxiei româneşti pe aceste plaiuri”.

„Sfântul Voievod Neagoe Basarab a avut un suflet mare, a spus PF Părinte Patriarh Daniel, o puternică iubire faţă de Dumnezeu arătată mai ales în ctitorirea sau zidirea de biserici, în iubirea foarte mare pentru popor, pentru opera culturală creştină, dar şi o iubire pentru celelalte Biserici Ortodoxe din lume. El a fost un bun român şi un bun ortodox, cu o deschidere universală. Atâtea daruri a făcut, încât întreg Orientul creştin ortodox, care se afla sub ocupaţie otomană, a beneficiat de darurile sale. Bunătatea, iubirea sfântă din inima lui s-au revărsat dincolo de poporul său, dincolo de graniţele ţării sale”. Acesta s-a remarcat şi prin lucrarea „Învăţăturile către fiul meu, Teodosie”, impresionând printr-o cultură patristică şi biblică deosebită. „Este pentru prima dată la noi când cineva se gândeşte cum trebuie îndrumat un om politic, un conducător de ţară, ca să fie creştin în tot timpul vieţii sale, nu numai la mari sărbători, ci să fie creştin şi în vreme de încercare, şi în vreme de suferinţă, şi în vreme de belşug, şi în vreme de sărăcie”, a punctat Întâistătătorul Bisericii Române, care a mai spus că opera culturală a Sfântului Voievod are o valabilitate permanentă, inspirând mereu nu numai pe oamenii care conduc ţara, ci şi pe fiecare om care conduce oameni, preoţi, profesori etc.

Noua ediţie a „Octoihului” o imită pe cea din 1510

Mulţumind Mitropolitului Nifon pentru buna organizare a evenimentului şi pentru darurile primite - printre care şi o mitră arhierească -, Părintele Patriarh a remarcat că la Târgovişte se tipăresc „nu numai multe, ci şi bune cărţi”; drept pentru care i-a oferit cadou ediţia jubiliară a Sfintei Scripturi. Stareţul Petros de la Mănăstirea Dionisiu din Muntele Athos, care a adus o părticică din moaştele Sfântului Ierarh Nifon, a primit o cruce pectorală.

Tot acum, Patriahul Daniel a lansat noua ediţie a „Octoihului” ieromonahului Macarie, una dintre primele tipărituri din România, apărută la Mănăstirea Dealu, în 1510. Această nouă ediţie imită aproape în totalitate prima ediţie. S-au tipărit doar trei exemplare, doarece este foarte costisitor. Despre primele tipărituri ale lui Macarie, de la Târgovişte, Preafericirea Sa a spus că au „început cu anul 1508, Liturghierul, şi apoi la doi ani, o altă carte, Octoihul. Apoi Evangheliarul, Molitfelnicul şi Apostolul”. După acest moment religios-cultural, Patriarhul Daniel a binecuvântat şi inaugurat Aula „Sfântul Voievod Neagoe Basarab” din Reşedinţa arhiepiscopală.

Posibil ca Sfântul Iachint să fie înmormântat la „Nicolae Domnesc”

Vizita canonică în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, care a început sâmbătă dimineaţa cu evenimentul solemn de la Târgovişte, a continuat în a doua parte a zilei la Curtea de Argeş, cu proclamarea locală a Sfântului Voievod Neagoe, a Sfântului Ierarh Iachint şi a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, dar şi cu ridicarea în rang de arhiepiscopie a Episcopiei Argeşului şi Muscelului, şi de arhiepiscop a Preasfinţitului Episcop Calinic Argatu.

Delegaţia oficială plecată din Târgovişte a fost întâmpinată de chiriarhul locului, PS Calinic, şi de autorităţile locale argeşene, în oraşul Topoloveni, la Biserica „Sfântul Mucenic Gheorghe”. Această biserică se deosebeşte în mod deosebit de celelalte, deoarece zidurile ei nu au fost destinate de la început pentru un lăcaş de rugăciune, ci abia din 2004, când a început transformarea clădirii în biserică. „Este o organizare deosebit de ingenioasă şi, în acelaşi timp, o manifestare a înţelepciunii cum se poate transforma spaţiul în alt spaţiu, prin transfigurare. Aici se îmbină tradiţia iconostasului cu modernitatea materialelor”, a spus Patriarhul românilor, făcând aluzie la metalul care a înlocuit lemnul din catapeteasmă şi la mozaicul, nu din sticlă pictată, ci din pictură integrată în sticlă topită.

Ultima oprire, înainte de Catedrala episcopală (arhiepiscopală, de sâmbătă), s-a făcut la Biserica „Sfântul Nicolae” - Domnesc din Curtea de Argeş, considerată de unii istorici cea mai veche biserică din sud-estul Europei. „Ne aflăm în locul unde a slujit Sfântul Ierarh Iachint de Vicina între anii 1359-1372. El a fost contemporan cu Sfântul Grigore Palama, care a trecut la Domnul tocmai în anul 1359, când prietenul şi ucenicul său, Iachint de Vicina, a urcat pe tronul de arhipăstor al Mitropoliei Ţării Româneşti”, a spus Patriarhul Daniel. În timpul păstoririi sfântului ierarh, Ortodoxia românească trebuia apărată, iar voievodatul Ţării Româneşti trebuia consolidat, deoarece regele Ludovic cel Mare al Ungariei dorea convertirea Ţării Româneşti la catolicism. Deci, acesta a apărat credinţa ortodoxă într-o vreme în care exista o mare competiţie prozelitistă. Şi a continuat: „Avem momente de profundă emoţie, gândindu-ne că şi moaştele, sfintele oseminte ale Sfântului Iachint, deşi încă nu sunt descoperite, se află totuşi în această biserică sau în apropierea ei”. Patriarhul a oferit şi un cadou Bisericii „Sfântul Nicolae” - Domnesc, al doilea hram, „Sfântul Ierarh Iachint”, prăznuit la 28 octombrie.

„Am venit acasă la Sfântul Ioanichie şi la mormântul Sfântului Neagoe Basarab”

Ajunşi la Catedrala episcopală din Curtea de Argeş la slujba Vecerniei, delegaţia oficială a fost primită în aplauze de către credincioşi şi preoţi, purtând epitrahile, cu flori în mâini. Printre ei se vedeau pâlcuri de primari cu tricolorul pus pe după umăr. Organizatorii au declarat că au fost chemaţi toţi primarii din împrejurimi, în jur de 90.

După slujba Vecerniei, pe esplanada din faţa Catedralei s-au citit cele trei Tomosuri patriarhale de proclamare locală a canonizării celor trei sfinţi, adică a primului ierarh de la Argeş, Sfântul Iachint de Vicina, a domnitorului de aici, Sfântul Neagoe Basarab, şi a isihastului care s-a nevoit în munţii argeşeni, Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel.

Patriarhul Daniel a menţionat că proclamarea canonizării Sfântului Iachint, primul mitropolit al principatului Ţării Româneşti, s-a făcut în faţa catedralei pe care a construit-o Sfântul Voievod Neagoe Basarab, iar proclamarea canonizării Sfântului Neagoe Basarab s-a făcut la Curtea de Argeş pentru că este înmormântat aici. „Deci am venit la el, unde el din pământ priveşte cerul, şi din cer priveşte pământul. Osemintele lui sunt în pământ, dar sufletul său, luminat de Duhul Sfânt, este în ceruri; a devenit rugător pentru neamul românesc şi pentru întreaga Ortodoxie pe care a ajutat-o prin multele danii pe care le-a făcut în întreg Orientul. Este un moment deosebit de solemn, de sfânt, să venim acasă la Sfântul Iachint - pe care credem că-l vom găsi în urma săpăturilor în sau aproape de Biserica «Sfântul Nicolae» - Domnesc de aici, din Curtea de Argeş - şi acasă la Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Parcă sunt contemporani cu noi atunci când îi iubim, când le arătăm recunoştinţă pentru ceea ce ei ne-au lăsat nouă moştenire, şi simţim cum creştem în prietenie cu ei şi cu sfinţii atunci când le urmăm pilda vieţii lor prin ctitorirea de biserici, prin apărarea credinţei, prin creşterea copiilor în credinţă şi prin transmiterea de noi valori spirituale şi culturale generaţiei care vine”.

Despre proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, Întâistătorul Bisericii noastre a remarcat că nu s-a făcut mai întâi la Bucureşti, ci la Argeş, pentru că este din părţile acestea: „Am venit noi acasă la el, ca să facem bucurie argeşenilor şi muscelenilor, spunându-le că, în ceruri, se află încă un rugător în plus pentru aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu cu frumuseţi ale naturii, la care Biserica a adăugat frumuseţile culturii creştine”.

„Pe lângă înţelepciune şi râvnă, IPS Calinic are şi o mobilitate misionară foarte mare”

În bucuria proclamării celor trei sfinţi, a spus PF Părinte Patriarh că s-a gândit ca întreaga episcopie să se bucure de o demnitate mai mare, ridicarea în rang a Episcopiei Argeşului şi Muscelului - care are peste 330 de ani de existenţă, contribuind foarte mult la îmbogăţirea spirituală a poporului român - şi a Preasfinţitului Calinic. „Cunoaştem râvna lui, nu numai în libertate, ci şi în anii grei de comunism, când a fost stareţ la Mănăstirea Cernica, şi apoi toată lucrarea misionară. Reţinem mai ales disponibilitatea Înalt Preasfinţiei Voastre de a răspunde la invitaţii atunci când alţi ierarhi din alte eparhii vă invită. Deci, pe lângă înţelepciune şi râvnă, are şi o mobilitate misionară foarte mare. Deci, această pildă este foarte luminoasă, binecuvântată şi trebuie făcută roditoare. De aceea sunt mulţi ierarhi aici prezenţi, pentru că şi Înalt Preasfinţia Sa a fost foarte adesea prezent la bucuriile şi necazurile, la încercările şi realizările altor eparhii. Această comuniune sinodală şi frăţietate arhierească este o mare binecuvântare şi un mare dar de la Dumnezeu care trebuie mereu cultivat”.

A urmat ceremonia de ridicare în rang, în cadrul căreia Preasfinţitul Calinic a primit din partea PF Patriarh Daniel însemnele arhiepiscopale: mantia de arhiereu, crucea patriarhală pentru arhierei, engolpionul, camilafca şi cârja arhierească, devenind arhiepiscop.

După ce a mulţumit pentru cinstea primită, noul arhiepiscop a punctat evenimentele istorice mai importante ale noii Arhiepiscopii a Argeşului şi Muscelului: recunoaşterea Mitropoliei Ţării Româneşti în 1359, când a fost primul sediu al ei, timp de 158 de ani; înfiinţarea Episcopiei în 1793, ca urmare a propunerii mitropolitului Dositei Filitti, de către domnitorul Alexandru Moruzi al Ţării Româneşti; cei 41 de ani, din 1949, până în 1990, timp în care episcopia a fost desfiinţată. „După 650 de ani, Preafericirea Voastră, Părinte Patriarh Daniel, aţi tămăduit rana de veacuri a argeşenilor, care nu uită istoria şi evlavia strămoşilor români, aducându-ne bucurie în lumină de vecernii, cu meditaţii, rugăciune şi recunoştinţă pentru ctitorii de altădată, trecuţi în ţara de peste veac, dar prezenţi la această aleasă zi de sfântă istorie românească. Mă bucur şi pot spune că Argeşul şi Muscelul, din Ţara Basarabilor, sunt ca Moldova muşatină şi celelalte locuri ale vechii Dacii, în care se cumpănesc firea poporului nostru românesc şi credincioşia sa adevărată în Iisus Hristos Domnul”, a spus Înalt Preasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului. Menţionăm că Patriarhul României a dăruit Catedralei arhiepiscopale un nou hram, „Sfântul Voievod Neagoe Basarab”.