Ajunul Bobotezei la Reședința Patriarhală

Slujitorii și psalții Catedralei Patriarhale au mers duminică, 5 ianuarie 2020, în Ajunul Botezului Domnului, cu icoana praznicului și cu Agheasmă Mare pentru a binecuvânta Reședința Patriarhală. Soborul de slujitori a fost întâmpinat, în Salonul Sfinților Români, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un cuvânt de învățătură.

În Ajunul Botezului Domnului, după Sfânta Liturghie, la Catedrala Patriarhală a fost săvârșită Vecernia, apoi Sfințirea cea mare a apei. Așa cum este tradiția, la finalul slujbei de sfințire a apei după rânduială, soborul slujitorilor și psalții Catedralei au mers la Reședința Patriarhală în procesiune, cu Agheasmă Mare și icoana Botezului Domnului. Aici, membrii Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale au cântat troparul „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne” și condacul sărbătorii. 

După binecuvântarea cu apa sfințită, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat legătura dintre sărbătoarea Botezului Domnului și Sfințirea mare a apei: „Se sfințește apa în Ajunul Botezului, dar după slujba Vecerniei. În ziua praznicului Botezului, se sfințește apa în timpul Sfintei Liturghii, îna­inte de otpust, pentru a ni se arăta că atât Sfințirea mare a apei din Ajunul Botezului, cât și sfințirea din ziua praznicului sunt în directă legătură cu Botezul Domnului Iisus Hristos. Chiar dacă se săvârșește de două ori Sfințirea mare a apei, se sfințește în aceeași zi. Deși în realitate se sfințește în Ajun și în ziua praznicului, totuși se sfințește într-o singură zi, și anume ziua de prăznuire a Botezului Domnului, pentru că se sfințește după Vecernie, când suntem trecuți deja în ziua praznicului”. 

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat că sărbătorirea în fiecare an a Botezului Domnului cuprinde în sine o legătură tainică și cu amintirea propriului nostru botez: „În Ajunul zilei Botezului Domnului, preotul ajunge la casele credincioșilor, pentru a reaminti creștinilor propriul lor botez. La praznicul Botezului Domnului noi prăznuim actualizarea, prezența lucrătoare, sfințitoare a apei sfințite în Ajunul și în ziua praznicului Botezului Domnului, dar și amintirea și reînnoirea botezului nostru, mai ales că am fost botezați copii. Ca adulți, avem o conștiință a valorii propriului nostru botez, prin care am primit iertarea păcatelor și înfierea în harul Duhului Sfânt și arvuna învierii. Mai întâi a sufletului din moarte pricinuită de păcat și apoi pregătirea pentru învierea cea de obște”. 

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat însemnătatea duhovnicească a Aghesmei Mari. „Fiecare casă unde locuiesc creștinii este o casă orientată spre Biserică, o casă a celor botezați în numele Preasfintei Treimi, o casă a lucrării harului Preasfintei Treimi. Cum Mântuitorul Iisus Hristos S-a botezat în apele Iordanului în natură, cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului se sfințește firea întreagă a apelor. De aceea, cu apa sfințită, acum, cu prilejul acestei sărbători, noi sfințim nu numai persoanele, prin gustarea apei și prin stropirea cu apă sfințită, ci și casele, gospodăria, iar unii credincioși stropesc și spațiile unde locuiesc animalele și grădinile, pentru că un creștin ortodox dorește să fie permanent prezent și activ în iubirea Preasfintei Treimi. (…) Această apă sfințită este vindecătoare, tămăduitoare de boli, dar este și întăritoare în credință. De aceea, ea se consumă pe nemâncate în fiecare zi, timp de opt zile, după sărbătoarea Botezului Domnului. Aceste opt zile, prin numărul 8, simbolizează orientarea noastră spre viața veșnică. Apa sfințită, care ne aduce aminte de botezul nostru, ne arată că noi nu suntem făcuți pentru mormânt, ci pentru viață și bucurie veșnică în iubirea Preasfintei Treimi”, a precizat Întâistătătorul Bisericii noastre.