Ajunul Bobotezei la Reședința Patriarhală din București

În ziua precedentă praznicului Botezului Domnului, 5 ianuarie, în biserici a fost rânduit un program liturgic special. La Catedrala Patriarhală din București, Sfânta Liturghie și slujba Sfințirii apei după rânduiala Bobotezei au fost săvârșite de soborul de slujitori, clericii mergând apoi, după tradiție, în procesiune cu Agheasma Mare și icoana praznicului la Reședința Patriarhală. Aceștia au fost întâmpinați de Preafericitul Părinte ­Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un cuvânt de învățătură.

Ajunul praznicului Botezului Domnului a fost zi de pregătire pentru sărbătoarea Arătării Domnului la Iordan prin post și un program liturgic special. În Catedrala Patriarhală din București, la orele dimineții, soborul de slujitori ai sfântului lăcaș, sub protia părintelui arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei, a oficiat slujba Ceasurilor Împărătești, apoi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia sărbătorii Botezului Domnului, iar după rugăciunea Amvonului a fost săvârșită slujba Sfințirii Mari a apei.

Împlinind rânduiala tradițională, soborul de slujitori a mers în continuare în procesiune la Reședința Patriarhală, cu Agheasma Mare și icoana praznicului Botezului Domnului, în timp ce psalții Catedralei au intonat troparul și condacul sărbătorii. Aceștia au fost întâmpinați de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Salonul Sfinților Români, fiind săvârșit și un polihroniu.

Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat înțelesul ritualului de sfințire a caselor credincioșilor cu Agheasmă Mare la sărbătoarea Botezului Domnului.

„Sfințirea apei în ajunul sărbătorii Botezului Domnului se face pentru ca această agheasmă să fie folosită pentru sfințirea caselor slujitorilor Bisericii, dar și ale credincioșilor din apropierea bisericii. Această tradiție de binecuvântare a caselor credincioșilor este legată de taina Sfântului Botez pe care noi l-am primit spre sfințirea vieții deoarece sărbătoarea Botezului Domnului, așa cum spune și Sfântul Simeon al Tesalonicului, este și o înnoire a Botezului nostru. (...) Creștinul dorește să fie sfințit prin harul Sfintei Treimi nu numai el, sufletul și trupul, ci și spațiul în care trăiește. De aceea se merge cu această apă sfințită în ziua sărbătorii Botezului Domnului la casele credincioșilor. Agheasma Mare este, așadar, binecuvântare pentru om și pentru spațiul în care el locuiește și muncește. Uneori, credincioșii doresc să fie sfințite și fântânile și grădinile și ceea ce au în jur. Ortodocșii nu Îl închid pe Dumnezeu în biserică și nici nu limitează sfințirea doar la suflet și trup, ci la tot spațiul și timpul vieții prin această stropire cu apă sfințită”, a spus Patriarhul României.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat care este legătura dintre Botezul Domnului și Botezul creștin, prin care orice credincios este pus într-o legătură intimă de iubire cu Preasfânta Treime, în numele Căreia primește Botezul.

„Troparul sărbătorii spune: «În Iordan, botezându-Te, Tu, Doamne, închinarea (sau adorarea) Treimii s-a arătat, căci glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te, iar Duhul în chip de porumbel a adeverit tăria cuvântului». Această sărbătoare a Botezului Domnului este și a Sfintei Treimi. În mod mai accentuat, sărbătoarea Sfintei Treimi este luni după Duminica Rusaliilor, pentru că și în rândul rugăciunilor noastre începătoare avem mai întâi «Împărate ceresc…» și după aceea «Prea­sfântă Treime…». Astfel, mai întâi se invocă Duhul Sfânt, care deschide creatura spre Creator și apoi ne adresăm Preasfintei Treimi. În troparul Botezului Domnului, Sfânta Treime este în mod deosebit menționată pentru că Botezul de la Iordan  este temelia Botezului creștin. De aceea, înainte de a Se înălța la cer, Mântuitorul i-a trimis pe ucenici să boteze toate nea­murile în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, adică în numele Persoanelor Prea­sfintei Treimi, și prin Botez persoanele umane se pun într-o relație veșnică cu Persoanele dumne­zeiești. Aceasta este minunea Botezului: începutul vieții veșnice. Viața veșnică nu este simplu viața de după moarte, ci este viața trăită în comuniune de iubire veșnică cu Sfânta Treime și ea începe prin Botez. De aceea, Botezul înseamnă etimologic cufundarea persoanei umane în iubirea eternă a Preasfintei Treimi. Când cineva este botezat în numele Sfintei Treimi, el este afundat și pus în legătură eternă și intimă cu iubirea Preasfintei Treimi. De aceea, atât de des noi spunem în slujbele noastre: «Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor”. Dacă am început acum, în viața pământească, trebuie să continuăm să aducem preamărire lui Dumnezeu acum și pururea și în vecii vecilor, fără întrerupere. Viața de comuniune cu Prea­sfânta Treime începe prin Botez și din acest motiv troparul Botezul Domnului face legătura și cu Botezul nostru în numele Sfintei Treimi”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, toți cei prezenți au primit binecuvântarea Preafericirii Sale prin stropirea cu Agheasmă Mare.