Ansambluri iconografice vâlcene puse în lumină

Meleagurile vâlcene păstrează cele mai multe mărturii ale picturii murale brâncoveneşti. Datorită acestui fapt, o echipă interdisciplinară a cercetat şi studiat timp de mai mulţi ani aceste comori ale patrimoniului naţional şi internaţional şi le-a inventariat în două volume, sub titlul „Repertoriul picturilor murale brâncoveneşti din judeţul Vâlcea - manifestarea copilăriei şi maturităţii sfinte“.

Cercetarea a avut drept obiectiv repertorierea în întregime a ansamblurilor murale din timpul epocii brâncoveneşti din judeţul Vâlcea, întrucât, deşi pictura brâncovenească este relativ bine cunoscută, nu s-au publicat până acum relevee iconografice decât pentru pronaosul catoliconului de la Hurezi, pentru fostul schit Fedeleşoiu şi pentru Schitul „Sfinţii Apostoli“ de la Hurezi. În această situaţie se află şi întreg patrimoniul cultural de pe teritoriul ţării noastre, fiindcă singurul repertoriu de picturi murale publicat a fost cel coordonat de Vasile Drăguţ, în anul 1985. „Opţiunea noastră pentru pictura murală din epoca brâncovenească e motivată de faptul că în intervalul 1688-1714 se cristalizează în Ţara Românească aşa-numitul «stil brâncovenesc», sinteză artistică postbizantină şi premodernă, totodată, reprezentativă pentru sfârşitul artei medievale din Ţara Românească şi premisă a artei în stil naţional de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Am ales zona Vâlcea pentru că, la Hurezi, principala mănăstire ctitorită de Brâncoveanu, au funcţionat între 1694 şi 1705 echipele de zugravi care, în intervalul amintit şi în deceniul următor, au fost solicitaţi să înfrumuseţeze principalele biserici ale mănăstirilor de pe întinderea Arhiepiscopiei Râmnicului. Prezenţa lor în afara judeţului Vâlcea este atestată numai la Târgovişte, la Târnaviţa şi poate la Râmnicu Sărat“, a precizat coordonatoarea proiectului, dr. Corina Popa, profesor universitar la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti.

Prin repertorierea picturilor murale brâncoveneşti din judeţul Vâlcea s-a dorit nu numai punerea în lumină a numeroaselor ctitorii brâncoveneşti, cu minunatele lor ansambluri iconografice, care au rezistat vremurilor şi vremilor, cât mai degrabă evidenţierea situaţiei dramatice actuale în care se află unele ctitorii ce au fost repictate sau restaurate în mod neinspirat.

„Proiectul nostru îşi propune să prezinte 15 ansambluri murale, însoţite de liste complete ale inscripţiilor fiecărei scene şi desfăşurătoare iconografice digitale pentru picturile murale de la Hurezi, şi clasice pentru celelalte 10. Menţionăm că releveele digitale pentru pictura de la Hurezi reprezintă o realizare de excepţie. Singurul ansamblu pentru care s-a elaborat un releveu similar este cel efectuat în cadrul unui proiect UNESCO, pentru biserica Mănăstirii Probota. În literatura de specialitate sunt foarte puţine cazuri în care studiile privind pictura murală includ şi inscripţiile ce însoţesc imaginile. Toate ansamblurile vor fi prezentate prin imagini relevante pentru iconografie, stil şi starea de conservare a picturii“, a mai arătat coordonatoarea proiectului.

Ctitoriile brâncoveneşti care fac obiectul repertorierii acestei cărţi sunt ansamblul Mănăstirii Hurezi cu catoliconul, paraclisul, bolniţa, Schitul „Sfântul Ştefan“, Schitul „Sfinţii Apostoli“, bisericile mănăstirilor Mamul, Polovragi, Cozia, Govora, Surpatele, Sărăcineşti, fostul Schit Fedeleşoiu, Schitul Păpuşa, Schitul Iezer, Biserica „Sfântul Gheorghe“ din Ocnele Mari, dar şi fragmentele de pictură din Paraclisul „Duminica Tuturor Sfinţilor“ de la Cozia, de la Arnota, Dintr-un Lemn şi din pridvorul bolniţei Mănăstirii Bistriţa.

Albumul „Repertoriul picturilor murale brâncoveneşti din judeţul Vâlcea - manifestarea copilăriei şi maturităţii sfinte“, apărut în două volume, a fost alcătuit de o echipă interdisciplinară compusă din istorici de artă şi cadre didactice de la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, de la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române din Bucureşti şi de la Universitatea Bucureşti.