Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română

Pentru conştiinţa creştină şi naţională a poporului român, Domnitorul Martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714) este un simbol al dăruirii jertfelnice şi totale faţă de Dumnezeu şi de neamul românesc, un reper viu al curajului mărturisirii credinţei în Hristos şi al demnităţii naţionale.

Istoria l-a trecut pe voievodul Constantin Brâncoveanu în rândul marilor domnitori eroi, iar Biserica l-a trecut în rândurile sfinţilor martiri, apărători ai credinţei creştine şi mari ctitori de locaşuri sfinte (hotărârea Sfântului Sinod din 19-20 iunie 1992), împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache (Văcărescu), având ca dată de pomenire ziua de 16 august a fiecărui an.

La propunerea noastră, în şedinţa sa de lucru din 29 octombrie 2012, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2014 „An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, având în vedere împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică. Această iniţiativă a avut în vedere, pe lângă aspectul practic al pregătirii din timp a evenimentelor comemorative referitoare la Sfinţii Martiri Brâncoveni (publicarea de studii, articole, cărţi de reflecţie şi manifestări cu caracter liturgic, duhovnicesc, cultural-educativ, social-filantropic şi teologic-ştiinţific; organizarea de congrese, colocvii, seminarii, conferinţe preoţeşti, la nivelul întregii Patriarhii), şi evocarea moştenirii cultural-spirituale brâncoveneşti, contribuind astfel la evidenţierea modelului lor de iubire jertfelnică şi statornică faţă de Biserică şi de poporul român în contextul contemporan, marcat azi de secularizare şi de relativizare a valorilor naţionale.

Cinstirea memoriei Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu este în acelaşi timp un act de cult şi de cultură. Programele desfăşurate în acest sens la nivelul întregii Patriarhii Române reflectă atât dimensiunea liturgică-misionară, cât şi cea academică, conform Programului-cadru naţional bisericesc, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa de lucru din 29 octombrie 2012.

Caracterul liturgic-misionar se manifestă mai ales prin săvârşirea de procesiuni şi pelerinaje cu sfintele sale moaşte, aşezate anul acesta, după deshumarea de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, într-o raclă nouă, din argint aurit, împodobită cu motive florale şi arhitecturale brâncoveneşti şi lucrată cu măiestrie la Atelierele Patriarhiei Române.

Şirul procesiunilor solemne cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a început în ziua prăznuirii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena din cursul acestui an, de la Catedrala Patriarhală la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, imitând astfel pelerinajul din anul 1934, însă cu marea deosebire că acum nu s-a mai săvârşit un parastas pentru domnitor, ci a fost cinstit ca sfânt. Pelerinajul cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a continuat la Potlogi (jud. Dâmboviţa) în data de 9 iunie şi va continua în cadrul acestui an, la cele mai importante biserici ctitorite de el în Ţara Românească şi în Transilvania.

Aspectul academic al cinstirii memoriei Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu se reflectă mai ales în organizarea mai multor conferinţe, congrese, simpozioane şi concursuri cu această tematică, dintre care amintim:

1. Simpozionului Naţional „Constantin Brâncoveanu şi contribuţia lui la sporirea patrimoniului cultural, educaţional, spiritual şi social-filantropic al Ţării Româneşti, în contextul european al veacului al XVIII-lea“, Bucureşti, Palatul Patriarhiei, 21-23 mai 2014.

2. Concursul Naţional „Icoana ortodoxă - lumina credinţei“, ediţia a III-a, organizat de Patriarhia Română în perioada 27 februarie - 21 mai 2014, care a inclus ca tematică iconografică şi reprezentări ale Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

3. Simpozionul internaţional cu tema „Sfântul Constantin . Paradigmă creştină a unei Europe unite“, Mănăstirea Tismana, Arhiepiscopia Craiovei, 10-12 iunie 2014.

De asemenea, au fost publicate în anul acesta mai multe studii, monografii şi albume, între care amintim:

1. Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu - Mărturisitor Jertfelnic şi ctitor darnic, Editura Cuvântul Vieţii a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, Bucureşti, 2 volume.

2. Istoria Aşezămintelor Brâncoveneşti în imagini şi Cuvinte, Editura Basilica a Patriarhiei Române.

3. Ultimul Constantin - romanul Brâncovenilor, Editura Cuvântul Vieţii a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, Bucureşti.

4. Constantin Brâncoveanu - documente din colecţia Bibliotecii Academiei Române - Editura Mitropoliei Olteniei.

5. Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu - Editura Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei.

6. Ctitorii brâncoveneşti din Arhiepiscopia Râmnicului - Editura Sfântul Antim Ivireanul a Arhiepiscopiei Râmnicului.

7. Viaţa Sfântului Martir Constantin-Vodă Brâncoveanu şi a celor împreună pătimitori cu dânsul - Editura Sfântul Antim Ivireanul a Arhiepiscopiei Râmnicului.

8. Între bucuria vieţii şi darul nemuririi - Sfinţii Martiri Brâncoveni - Editura Sfântul Antim Ivireanul a Arhiepiscopiei Râmnicului.

9. Sfântul Constantin Brâncoveanu şi braşovenii, Editura Andreiană a Mitropoliei Ardealului.

Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a fost un neclintit mărturisitor al credinţei creştine ortodoxe şi un promotor creştin al culturii româneşti. Profunzimea sintezei brâncoveneşti dintre credinţă şi cultură, dintre valorile artistice din Răsărit şi cele din Apus, s-a dezvoltat creativ într-un stil artistic distinct în istoria civilizaţiei europene, cunoscut sub numele de stilul brâncovenesc.

Fiind format într-un mediu cărturăresc şi având conştiinţa unităţii de neam, reflectată mai ales în traducerea şi tipărirea Bibliei de la Bucureşti în anul 1688, Sfântul Constantin Brâncoveanu a înfiinţat Academia Domnească (1694), precursoare a Universităţii din Bucureşti, adăpostită în clădirile Mănăstirii „Sfântul Sava“ din Capitală. Pe lângă intensificarea activităţilor culturale şi educaţionale ale Academiei Domneşti, au fost organizate şcoli în incinta unor mănăstiri, în care se preda în română şi în slavonă. Aşa au fost şcolile de la Mănăstirile „Sfântul Gheorghe“-Vechi şi Colţea din Bucureşti. O altă serie de şcoli româneşti au fost înfiinţate totodată în oraşele şi satele din Ţara Românească. În unele mănăstiri au fost înfiinţate biblioteci renumite, având cu prioritate lucrări provenite din marile centre culturale din Europa Apuseană.

Imediat după ce a devenit Domnitor al Ţării Româneşti, Sfântul Constantin Brâncoveanu a încurajat activitatea de tipărire a lucrărilor de cultură teologică şi laică. Coordonarea tipografiei domneşti din Bucureşti a încredinţat-o monahului georgian, ulterior mitropolit, Sfântul Antim Ivireanul. Printr-o dezvoltare culturală intensă, oraşul Bucureşti a devenit un centru spiritual şi cultural semnificativ din sud-estul Europei, Domnitorul Ţării Româneşti fiind un călăuzitor constant al culturii şi al educaţiei, ajutând cu generozitate Patriarhiile Ortodoxe răsăritene, aflate sub stăpânire otomană.

Sfântul Constantin Brâncoveanu rămâne în conştiinţa Bisericii şi a poporului ca un ctitor de mănăstiri şi de biserici, ridicând din temelie unele noi şi restaurând sau înzestrând altele mai vechi. Sunt emblematice Mănăstirea Hurezi (cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală din Ţara Românească) şi Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din Ţara Făgăraşului. Dintre biserici, menţionăm Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti (sfinţită la 29 iunie 1707 de Patriarhul Hrisant Notara al Ierusalimului), unde, mai târziu, în anul 1720, au fost aşezate osemintele ctitorului, prin grija soţiei sale, Doamna Maria Brâncoveanu.

Însă, mai presus de toate realizările sale remarcabile în plan politic, cultural, educaţional şi social, Sfântul Constantin Brâncoveanu ilustrează condiţia martirului creştin, care-şi asumă vocaţia de a-L mărturisi pe Hristos cu preţul vieţii sale şi a propriilor săi fii.

Comemorarea solemnă naţională a Sfinţilor Martiri Brâncoveni în anul 2014 ne cheamă să fim şi noi mărturisitori ai credinţei creştine, ctitori de locaşuri sfinte şi de cultură creştină, să cultivăm întrajutorarea frăţească faţă de toţi creştinii ortodocşi şi să fim darnici, având în suflet iubire jertfelnică, smerită şi milostivă.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Mesaj transmis la Sesiunea de comunicări a Academiei Române dedicată împlinirii a 300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu; joi, 26 iunie 2014.