Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

Prima zi a noului an civil, în care sărbătorim Tăierea Împrejur a Domnului Nostru Iisus Hristos, precum şi pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, a fost întâmpinată de un mare număr de români prin rugăciune, participând la slujbele săvârşite în biserici. La Catedrala patriarhală, Sfânta Liturghie şi slujba Te Deum-ului au fost săvârşite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La final, anul 2013 a fost proclamat Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în Patriarhia Română.

Patriarhul României, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare în prezenţa unui impresionant număr de credincioşi, tâlcuind după citirea pericopei evanghelice întreita semnificaţie a zilei de 1 ianuarie.

Preafericirea Sa a explicat credincioşilor semnificaţiile duhovniceşti ale sărbătorii Tăierii Împrejur a Domnului Nostru Iisus Hristos, a elogiat personalitatea Sfântului Vasile cel Mare şi a vorbit despre începutul anului civil. Explicând de ce Mântuitorul a fost tăiat împrejur în a opta zi de la naştere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că cifra opt înseamnă veşnicia, infinitul, omul fiind chemat la viaţa veşnică. "Tăierea împrejur cea după trup era o preînchipuire, o anticipare a unei alte tăieri împrejur, şi anume tăierea împrejur duhovnicească - Taina Sfântului Botez, aşa cum ne arată Sfântul Apostol Pavel. Tăierea împrejur a inimii sau tăierea împrejur duhovnicească înseamnă lepădarea creştinului de gândirea trupească lumească plină de autosuficienţă şi orgoliu şi înduhovnicirea lui prin legătura duhovnicească cu Dumnezeu Făcătorul Cerului şi al pământului, cu Sfânta Treime. Tăierea împrejur a Legii Vechi încetează prin botezul creştin care este tăiere împrejur duhovnicească, superioară celei după trup", a arătat Patriarhul României.

De asemenea, Preafericirea Sa a arătat că Evanghelia citită în prima zi a anului ne îndeamnă la creştere duhovnicească şi că un prunc trebuie să crească nu numai biologic, ci şi duhovniceşte. "Noi botezăm copiii pentru că deodată cu creşterea lor biologică, trupească, trebuie să crească şi în harul Botezului, în Duhul Sfânt, prin rugăciunea părinţilor, prin integrarea copilului în viaţa spirituală, duhovnicească a Bisericii, prin faptul că îl împărtăşim, că se roagă împreună cu familia, apoi cu biserica în înţelesul de comunitate. Ne arată că totdeauna pentru copii nu este suficient să-i creştem biologic, ci trebuie să-i creştem şi teologic sau duhovniceşte, şi Mântuitorul Iisus Hristos este modelul creşterii duhovniceşti. Creşterea duhovnicească nu este o simplă inteligenţă, este creşterea în relaţia omului cu Dumnezeu, iar înţelepciunea lui Iisus nu este înţelepciune lumească bazată doar pe raţiune, ci pe legătura pruncului şi apoi a copilului mai mare cu Dumnezeu", a mai arătat Preafericitul Părinte Patriarh.

Sfântul Vasile a unit înţelepciunea cu evlavia şi cu lucrarea duhovnicească şi materială

Apoi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a elogiat personalitatea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai evlavioşi, dar şi cei mai harnici oameni ai Bisericii şi unul dintre marii apărători ai credinţei ortodoxe, într-o perioadă în care creştinismul era atacat de marile erezii. "Sfântul Vasile cel Mare a îmbinat cuvântul cu fapta şi de la el ne-a rămas această înţelepciune de a mărturisi pe Dumnezeu nu doar prin scrieri sau cuvântări, ci şi prin fapte şi mai ales prin instituţii. Sfântul Vasile a creat şcoli pentru educaţia fetelor, a creat şcoli pentru meserii, astfel încât tinerii să înveţe meserii, şi în mod deosebit lângă oraşul Cezareea Capadociei a mai construit un orăşel, numit mai târziu Vasiliada, în care se aflau case pentru bătrâni, spitale pentru bolnavi, case pentru pelerini sau călători, case de oaspeţi pentru cei care stăteau o vreme acolo şi nu aveau adăpost, erau săraci, o mulţime de instituţii grupate în jurul unei biserici. Prin aceasta el aduce pentru prima dată în istoria creştinismului instituţia filantropiei sau a carităţii. Această operă social-filantropică inspirată din Evanghelia Mântuitorului sub forma instituţiilor a fost modelul pentru întreaga creştinătate de mai târziu, atât în Răsărit, cât şi în Apus", a arătat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. La final, Patriarhul României i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele Sfântului Vasile sau derivate ale acestuia. Tot în prima zi a anului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit o slujbă de Te Deum, după slujba Sfintei Liturghii.

1.700 de ani de la Edictul de la Mediolan

La finalul slujbei de Te Deum, în Catedrala patriarhală a avut loc proclamarea oficială a anului 2013 ca An omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în Patriarhia Română. Documentul oficial a fost citit de diaconul Siluan Eloi, slujitor al Catedralei patriarhale, în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh şi a credincioşilor care au participat la slujbe.

La final, Patriarhul României a rostit un cuvânt de învăţătură în care a elogiat viaţa deosebită a Sfinţilor Împăraţi şi a subliniat sprijinul deosebit acordat creştinismului.

"Proclamarea Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este în primul rând motivată de împlinirea a 1.700 de ani de când Sfântul Împărat Constantin a emis Edictul de libertate religioasă de la Mediolan. Această libertate religioasă pentru toate religiile a făcut ca şi creştinii să nu mai fie persecutaţi. Anul 313 este o piatră de hotar. Aproape 300 de ani, creştinii au fost persecutaţi că nu se închinau împăratului şi zeilor păgâni greco-romani. De aceea, mulţi dintre ei au fost ucişi în chinuri deosebite, episcopii şi preoţii au fost duşi în închisori, mutilaţi şi ucişi; astfel calendarul nostru, din primele trei veacuri, este plin de sfinţi martiri sau mucenici ca urmare a politicii mai multor împăraţi romani de a persecuta pe creştini", a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, a arătat că Sfântul Împărat Constantin cel Mare a fost un om cu chemare de la Dumnezeu pentru schimbarea Europei şi a lumii întregi. "În primul rând noi cinstim pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena pentru că au fost mărturisitori ai lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu care S-a făcut om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor. De asemenea, îi cinstim ca fiind susţinători şi ajutători ai Bisericii. Nu numai că a eliberat pe episcopi şi preoţi din închisoare, ci i-a şi chemat să ajute la formarea şi educarea unei societăţi noi creştine. De aceea, episcopii şi preoţii erau încurajaţi să propovăduiască eliberarea sclavilor din robie; Sfinţii Împăraţi au dăruit unele imobile publice împărăteşti numite "basilica" care erau folosite pentru judecată publică sau pentru a anunţa hotărârile imperiale. El a oferit astfel de basilici creştinilor pentru că multe biserici au fost dărâmate de împăraţii prigonitori romani." Prin legile emise, a mai arătat Patriarhul României, Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena au fost nu doar buni creştini, ci şi apărători ai demnităţii umane. "Sfântul Împărat Constantin a dat legi şi decrete imperiale prin care a modificat legislaţia romană păgână. Astfel a interzis răstignirea, zdrobirea picioarelor şi arderea trupului cu fierul roşu. Deci, a interzis tortura care se practica foarte des în timpul împăraţilor păgâni. A pedepsit adulterul, a interzis avortul, deci o mulţime din legile creştine de mai târziu au temelie în legislaţia din timpul Sfinţilor Împăraţi. De asemenea, au încurajat ajutorarea săracilor, a văduvelor, a bătrânilor, a bolnavilor", a mai precizat Preafericirea Sa.

De asemenea, în ziua Noului An, la Catedrală a fost prezentată icoana oficială a anului omagial ce îi reprezintă în centru pe Sfântul Constantin şi pe mama sa, Elena, imaginea centrală fiind înconjurată de o serie de scene din viaţa celor doi mari sfinţi.