Bilanţul pe 2007 al Arhiepiscopiei Bucureştilor

Sâmbătă, 26 ianuarie 2008, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în Sala Sinodală a Patriarhiei Române, şedinţa anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor. La şedinţă au fost prezenţi, pe lângă PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PS Vincenţiu Ploieşteanul şi PS Ciprian Câmpineanul - episcopi-vicari patriarhali - şi prea sfinţiţii Sebastian Ilfoveanul şi Varsanufie Prahoveanul. De faţă au fost şi protopopii din cele 8 protopopiate ale Arhiepiscopiei, stareţi de mănăstiri şi membrii mireni ai Adunării eparhiale. La finalul şedinţei au fost aprobate rapoartele de activitate ale sectoarelor din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Lucrările Adunării Eparhiale au fost deschise de o sinteză a activităţilor desfăşurate în Arhiepiscopia Bucureştilor în anul 2007, prezentată de Părintele Patriarh Daniel, sub titlul „Dăruire şi hărnicie în activitatea clerului şi credincioşilor din Arhiepiscopia Bucureştilor“, pe care o reproducem în cele ce urmează.

† Daniel,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Activitatea Arhiepiscopiei Bucureştilor în anul 2007 s-a desfăşurat în trei direcţii: pastoral-liturgică, cultural-misionară şi social-caritativă.

Activitatea pastoral-liturgică

Arhiepiscopia Bucureştilor a avut, în anul 2007, sub jurisdicţia sa canonică, administrativă şi gestionară, un număr de 9 protoierii şi 712 unităţi bisericeşti (634 de parohii şi 78 de filii), cu un total de 977 de clerici. Dintre aceştia, 49 au fost hirotoniţi anul trecut, mai ales pe seama parohiilor din judeţele Ilfov şi Prahova.

Majoritatea posturi vacante au fost ocupate de tineri teologi, licenţiaţi în teologie, şi s-a constatat cu bucurie că în parohiile unde merg aceşti tineri slujitori se intensifică viaţa liturgică, pastorală şi socială spre binele comunităţii locale, dovadă fiind mai ales cele 9 parohii nou înfiinţate în mediul rural.

În anul 2007, Arhiepiscopia Bucureştilor avea 33 de unităţi monahale (26 de mănăstiri şi 7 schituri) cu un total de 784 de vieţuitori.

Dintre acestea, două mănăstiri sunt nou înfiinţate:

- „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ şi „Cuv. Dimitrie cel Nou“ - Catedrala patriarhală - mănăstire de călugări;

- „Sf. Cuv. Parascheva“ - paraclisul Palatului patriarhal din Bucureşti - mănăstire de maici.

Au fost ridicate la rangul de stavropighii patriarhale şi au trecut în subordinea administrativă a Administraţiei Patriarhale Mănăstirea „Sf. Maria“ - Techirghiol, Constanţa, şi Schitul Dragoslavele - Argeş.

În momentul de faţă, 103 monahi şi monahii urmează studii teologice medii şi superioare, 36 sunt elevi ai seminarului teologic, 43 sunt studenţi teologi, 5 urmează cursuri de doctorat şi 19 sunt studenţi la alte facultăţi (Drept, Ştiinţe Economice, Medicină şi Relaţii Internaţionale). Un număr de 272 de monahi şi monahii sunt deja absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ teologic sau laic, cei mai mulţi dintre ei având ascultări în obştile monahale la cancelarie, cabinete medicale şi centre de copii.

475 de şantiere cu lucrări de construcţii şi reparaţii

În ceea ce priveşte activitatea de construire şi restaurare a lăcaşurilor de cult şi a edificiilor bisericeşti desfăşurată în 2007 pe teritoriul spiritual al Arhiepiscopiei Bucureştilor, evidenţa se prezintă astfel:

- 475 de şantiere cu lucrări de construcţii şi reparaţii la edificii bisericeşti (176 în Capitală, 77 în Ilfov şi 222 în Prahova), din care:

1. şantiere de construire biserici şi capele: 198;

2. şantiere cu lucrări de pictare sau repictare: 126;

3. şantiere cu lucrări de construire clopotniţe: 7;

4. şantiere cu lucrări de construire case mortuare: 3;

5. şantiere cu lucrări de consolidări, restaurare şi reparaţii capitale: 98;

6. şantiere cu lucrări de construire case parohiale, case sociale: 10;

7. şantiere cu lucrări de reparaţii case parohiale, sedii administrative şi corpuri de chilii: 33.

lucrările de construcţie şi restaurare a lăcaşurilor de cult, a caselor parohiale şi social-pastorale efectuate în Arhiepiscopia Bucureştilor, în anul 2007 au o valoare totală de: 45.246.009 lei cu 28.864.739 de lei mai mult faţă de 2006.

Activitatea cultural-misionară

Activităţile cultural-misionare au fost promovate prin grija Sectoarelor Cultural şi Relaţii cu mass-media, Învăţământ şi activităţi cu tineretul şi Patrimoniu şi Pictură Bisericească, rezultatele obţinute fiind remarcabile.

Acestea se datorează în mare măsură şi înfiinţării Centrului de Presă creştină BASILICA al Patriarhiei Române, care cuprinde postul de televiziune TV TRINITAS, Radio TRINITAS, cotidianul „ZIARUL LUMINA“, săptămânalul „LUMINA DE DUMINICĂ“ şi o agenţie de ştiri. Menirea lor este de a face mai vizibilă şi mai cunoscută activitatea Bisericii în societatea contemporană, iar folosirea acestor mijloace de comunicare oferă posibilitatea de a transmite credincioşilor, într-o formă rapidă, modernă şi dinamică, mesajul şi învăţăturile Evangheliei lui Hristos.

Colaborarea Arhiepiscopiei Bucureştilor cu Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, începând cu toamna anului 2007, s-a concretizat prin realizarea de materiale documentare sau informative, precum şi prin transmisiunile în direct a diferitelor evenimente bisericeşti.

De asemenea, Arhiepiscopia Bucureştilor, prin Centrul Eparhial, protoierii şi parohii, s-a implicat şi în susţinerea activităţii cotidianului „Ziarul Lumina“, atât prin materiale scrise, cât şi prin desfăşurarea unei campanii de abonare la acest cotidian, în urma căreia s-au făcut un total de 4.614 abonamente la „Ziarul Lumina“.

Prezenţa Arhiepiscopiei Bucureştilor pe internet în cadrul programului intitulat „Creştinism ortodox“, cu adresa www.creştinism-ortodox.ro, având ca scop prezentarea Ortodoxiei, în general, şi a celei româneşti, în special, are deja o vechime de 7 ani. În prezent, acest site este accesat lunar de peste 32.000 de persoane, de pe toate continentele, care îşi îmbogăţesc viaţa cu frumuseţile Ortodoxiei.

Activitatea editorială cuprinde mai multe cărţi de teologie, spiritualitate şi cultură creştină ortodoxă, monografii, cărţi liturgice, precum şi multe reviste şi buletine pastorale şi culturale la nivel de protopopiat, parohie şi şcoală teologică.

S-a acordat o atenţie deosebită şi manifestărilor cultural-misionare care s-au concretizat în simpozioane, conferinţe şi seminarii organizate de Centrul Eparhial şi Facultatea de Teologie „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti.

Dintre simpozioanele şi conferinţele desfăşurate, amintim:

1. „Teologul contemporan - ştiinţă şi credinţă“, 8-10 mai 2007;

2. „Cuvântul lui Dumnezeu mai aproape de copii“, 25 mai 2007;

3. Conferinţele pastoral-misionare:

a). Problema familiei creştine azi. Pastoraţia copiilor, a tinerilor şi a bătrânilor (Problema familiei preotului aflat în dificultăţi materiale) - mai 2007;

b) Pastoraţie şi misiune în contextul unei lumi în schimbare (Problema migraţiei), conferinţă care s-a desfăşurat în Aula Palatului patriarhal, în data de 6 noiembrie 2007, în prezenţa tuturor preoţilor şi diaconilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor (aproximativ 1.000 de participanţi).

Printre activităţile cultural-misionare s-a remarcat:

1. Slujba de prăznuire a Sfântului Ierarh Grigorie Dascălu, mitropolitul Ţării Româneşti, de la Mănăstirea Căldăruşani, din data de 22 iunie 2007;

2. Cinstirea moaştelor Sfântului Ioan Gură de Aur (pelerinaj la biserica „Sfânta Ecaterina“, paraclisul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti, 13 noiembrie 2007).

În ceea ce priveşte pregătirea teologică a tinerilor în aşezămintele noastre de învăţământ în anul universitar 2006-2007 au fost înscrişi la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti un număr de 1.593 de studenţi şi studente, 299 de masteranzi şi 36 doctoranzi, iar la cele două seminarii teologice din Arhiepiscopia Bucureştilor („Nifon Miropolitul“, din Bucu-reşti, şi „Sfânta Filofteia“, de la Mănăstirea Pasărea) au fost înscrişi 407 elevi şi 133 de eleve.

Elevii merituoşi au primit premii la diferite olimpiade naţionale organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau la concursurile organizate de către Biserică.

Învăţământul religios a fost asigurat în 972 de unităţi de învăţământ preuniversitar de către 1.065 de profesori de religie (416 titulari şi 649 de suplinitori).

Activitatea didactică, culturală şi teologică a fost promovată şi prin consfătuirile metodice anuale şi cercurile pedagogice ale profesorilor de religie din cele şase sectoare ale Capitalei, din judeţul Ilfov şi din judeţul Prahova.

În anul 2007, Arhiepiscopia Bucureştilor a avut în subordine 14 muzee, colecţii de artă bisericească şi depozite de conservare, în care s-au desfăşurat ample acţiuni de documentare şi fotografiere pentru identificarea unor piese de excepţie, în vederea realizării de albume istorico-documentare, s-a verificat inventarul obiectelor de patrimoniu, carte veche şi icoane aflate la depozitul de obiecte de patrimoniu de la Mănăstirea Sinaia (aproximativ 2.000 de obiecte), în perspectiva transferării acestora în noua locaţie de la Schitul „Sfânta Maria“ - Cricov şi s-a realizat reorganizarea colecţiei de artă bisericească de la Mănăstirea Zamfira.

Activitatea social-filantropică

pentru Sectorul Social-Filantropic, 2007 a fost anul împlinirii a 10 ani de activitate pe tărâmul misionar-social.

Sectorul Social derulează, la nivel de Centru Eparhial, un număr de 23 de programe sociale (cantină socială, cabinet medical şi stomatologic, centre de îngrijire şi asistenţă, programe educaţionale, hrană la domiciliu), iar în cadrul parohiilor, 134 de programe şi proiecte de tipul: cantine sociale - 19, programe de ajutor alimentar - 30, centre de zi - 9, centre de îngrijire şi asistenţă pentru vârstnici - 1, cabinete medicale - 5, locuinţe protejate pentru copii şi bătrâni sau programe de adăpost - 7, centre educaţionale - 5 şi 63 de alte programe de burse, ajutorare şi consiliere, cu un număr total de 7.340 de beneficiari.

În anul 2007 au fost iniţiate 4 programe noi de către Sectorul Social (cabinet stomatologic cu 121 beneficiari, Asociaţia „Sfântul Nectarie“ - programul Alcoolicii Anonimi, cu 70 de beneficiari, programul Grădiniţa pentru 13 copii şi program educaţional pentru 4 copii) şi 64 de programe de către parohii, dintre care o cantină socială pentru 40 de persoane, 14 programe de ajutor alimentar pentru 378 de beneficiari, 3 programe de ajutor medical pentru 81 de beneficiari, 18 programe de educaţie şi consiliere pentru 400 de beneficiari, 7 programe de ajutor la domiciliu pentru 46 de beneficiari, 21 de programe cu burse şi alte ajutoare pentru 120 de beneficiari.

Valoarea totală a ajutoarelor financiare, materiale, în medicamente şi servicii oferite de Centrul Eparhial în anul 2007, prin implicarea directă a asistenţilor sociali şi angajaţilor pe programe ai Centrului Eparhial, a fost de 760.952 de lei (faţă de 568.587 de lei - în anul 2006), de care au beneficiat 25.396 de adulţi şi bătrâni şi 1.471 de copii.

Protoieriile şi parohiile din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor au acordat ajutoare materiale şi financiare în cuantum total de 2.206.241 de lei (faţă de 1.012.810 lei - în anul 2006) pentru 38.460 de familii, 79.284 de copii şi 73.652 de persoane vârstnice.

În încheierea acestei punctuale prezentări, putem afirma că Arhiepiscopia Bucureştilor a obţinut în anul 2007 rezultate deosebite prin dăruirea şi hărnicia clerului şi credincioşilor, manifestată în cele trei direcţii de activitate: pastoral-liturgică, cultural-misionară şi social-caritativă.

Cu toate acestea, sunt încă multe de făcut pentru a răspunde nevoilor pastorale şi misionare de astăzi, mai ales dacă observăm fenomenul sărăciei, al migraţiei, al secularizării şi al însingurării individualiste crescânde.

Prin urmare, este necesară o intensificare a vieţii duhovniceşti în această societate secularizată, prin misiunea şi mărturia fiecăruia dintre noi. În acest sens, trebuie amplificate mai ales activităţile cu tinerii, pentru că tinerii şi copiii sunt o mare bogăţie în viaţa Bisericii.

În această privinţă, sperăm să se identifice şi mai ales să se concretizeze noi posibilităţi de cooperare între Biserică şi instituţiile Statului, care să contribuie mai mult la soluţionarea problemelor sociale existente şi prevenirea unor fenomene care diminuează calitatea vieţii sociale.

Mulţumim, în mod deosebit, tuturor celor ce ajută Arhiepiscopia Bucureştilor în lucrarea ei misionară: instituţii de stat şi persoane particulare, precum şi clerului şi credincioşilor din această eparhie, pentru bucuria de a fi contribuit la păstrarea dreptei credinţe şi la promovarea valorilor tradiţiei ortodoxe, ce reprezintă tezaurul spiritual principal al neamului nostru românesc.

Vă împărtăşim binecuvântarea Noastră, rugând pe Bunul Dumnezeu să binecuvinteze pe toţi cei ce lucrează pentru slava Preasfintei Treimi şi pentru binele Bisericii Domnului nostru Iisus Hristos.

▲ Constantin Bălăceanu-Stolnici: Catedrala Neamului, un vis de când eram eu copil

La finalul şedinţei, membrii Adunării Eparhiale au putut lua cuvântul pentru comentarii sau propuneri. Redăm câteva dintre cele mai interesante intervenţii:

Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici: Vă mărturisesc că sunt de-a dreptul impresionat de realizările Arhiepiscopiei, mai ales de cele din ultimile luni. Trebuie să recunosc că aţi călcat cu dreptul.

Primul lucru interesant şi important a fost atitudinea dârză şi demnă pe care Biserica Ortodoxă a avut-o faţă de atacurile care nu l-au iertat nici măcar pe patriarhul Teoctist, care deja plecase din mijlocul nostru. Al doilea lucru: aţi marcat printr-un gest simbolic, clar, hotărârea de a construi o catedrală a neamului românesc, care este un vis al patriarhilor noştri de când eram eu copil. Al treilea lucru pe care doresc să-l subliniez este modernitatea pe care o introduceţi în cateheza Bisericii, prin staţiile acestea, de radio şi televiziune. Cred că este un lucru nou, modern, dar care, fiind subordonat Patriarhiei, va sluji tradiţiei Bisericii noastre. Nu va însemna o încălcare şi o trecere către modernismele şi postmodernismele acestea, care marchează o secularizare de alt ordin. La vârsta mea, sper să mai văd realizate cât mai multe proiecte ale Patriarhiei şi vă doresc din tot sufletul mult spor în dezideratele eparhiei noastre.

PF Părinte Daniel, Patriarhul BOR: Cel mai important este scopul pe care îl urmărim prin aceste mijloace. Dacă scopul este misiunea Bisericii, şi nu secularizarea ei, se pot folosi şi mijloace care, până acum, se considerau a fi specifice doar unor activităţi seculare. De pildă, pe oamenii bolnavi, din spitale, sau pe cei care sunt singuri acasă, pe cei care călătoresc mult cu maşina ori nu au întotdeauna timp să vină la biserică, radioul şi televiziunea îi ţine aproape de Hristos. Avem conştiinţa că trebuie să sfinţim din tehnica modernă ceea ce poate fi folositor Bisericii.

Petru că tot aţi amintit de atacurile asupra Bisericii… noi ştim de unde vin şi cu ce scop se fac. ne punem însă nădejdea în Hristos, Cel care ţine Biserica, iar noi, dacă arătăm mai multă solidaritate şi mai multă colaborare frăţească între cler şi laicat, atunci vom avea mai mult respect din partea societăţii. Iar prin aceste noi instituţii media dorim tocmai această implicare a laicatului în misiunea Bisericii.

Secularizarea nu este o noutate

Pr. acad. Dumitru Popescu: Prea Fericirea Voastră, s-a amintit aici despre mulţii duşmani pe care îi are Biserica. Unul dintre ei este, însă, deosebit de periculos: secularizarea, care se infiltrează lent în societate şi în mentalitatea oamenilor şi-l elimină pe Dmnezeu din creaţie. Totuşi, Biserica Ortodoxă are resurse extraordinare în această privinţă. Pericolul secularizării nu este nou. Încercări secularizante s-au mai produs şi în timpul sfântului Grigorie Palama, cărora Ortodoxia le-a răspuns cu o vigoare deosebită, pentru că au fost valorificate elemente fundamentale pentru spiritualitatea şi teologia creştină. Fac această distincţie între teologie şi spiritualitate, pentru că ele nu sunt totuna: spiritualitatea înseamnă să trăieşti, teologia înseamnă să explici ceea ce trăieşti.

Ortodoxia trebuie să răspundă şi acum, la fel de viguros, ca în timpul Sfântului Grigorie Palama. Pentru că singurul obstacol pe care secularizarea îl mai poate întâmpina în marşul ei victorios este prezenţa lui Dumnezeu în creaţie. Ortodoxia a rămas astăzi singura Biserică ce îşi fundamentează învăţă-tura pe prezenţa lui Dumnezeu în creaţie.

Prof. univ. Ilie Bădescu: Prea Fericirea Voastră, aţi subliniat de mai multe ori fenomenele care marchează astăzi misiunea Bisericii: sărăcia, migraţia, însingurarea şi secularizarea. Dacă secularizarea este un duşman evident şi aproape ştim să luptăm împotriva ei, în schimb, celelalte trei lucrează paradoxal.

De pildă, în ce priveşte sărăcia, aceasta se concentrează cel mai mult în zona rurală şi aici Biserica trebuie să se implice prin puternice programe sociale. Apoi, trebuie să-i amintim pe emigranţi care, dacă nu găsesc biserici ortodoxe în localităţile în care muncesc, umplu bisericile occidentale.

Însinguraţii, însă, cer un tip special de atenţie din partea noastră şi, în acest sens, vin cu o propunere: anul acesta se alcătuiesc proiectele care sunt o condiţie de participare la procesul de accesare de fonduri europene. Dacă noi nu suntem prezenţi cu proiecte în toate domeniile de acţiune a Bisericii, pierdem condiţia de acces la fondurile europene. Iar ideea Prea Fericirii Voastre de organizare de centre social-filantropice pe lângă parohii reprezintă un avantaj extraordinar în accesarea acestor fonduri.