La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Biserica nouă a Mănăstirii Hadâmbu - simbol al hărniciei monahilor şi al dărniciei credincioşilor
▲ Mesajul PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, transmis cu prilejul sfinţirii noii biserici a Mănăstirii Hadâmbu, ieri, 8 septembrie ▲
În lumina strălucitoare a marelui praznic al Naşterii Maicii Domnului şi a evenimentului prilejuit de sfinţirea noii bisericii cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“ a Mănăstirii Hadâmbu, străluceşte şi dragostea lui Dumnezeu faţă de oameni şi faţă de cei care astăzi au venit, în număr aşa de mare, ca să se roage în noul sfânt lăcaş al acestei mănăstiri. După spusele marelui istoric de artă Vasile Drăguţ, Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi, în urma alungării călugărilor din mănăstiri de către regimul comunist (1959), a avut mult de suferit, devenind o ruină, întregul proces de degradare durând aproape 30 de ani. Însă, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, Mănăstirea Hadâmbu a fost redeschisă în anul 1990, chiar la începutul păstoririi noastre ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, când am numit ca stareţ al mănăstirii pe harnicul protosinghel Nicodim Gheorghiţă. De la acea dată, Mănăstirea Hadâmbu a cunoscut mai multe lucrări de amploare, printre care se numără şi această biserică nouă, construită în stil moldav ştefanian. Începând cu anul 1990, lucrările de restaurare, construire şi reconstruire a mănăstirii au asigurat sfântului lăcaş dăinuire, dar şi o temeinică dezvoltare, astăzi Mănăstirea Hadâmbu deţinând un arhondaric mare şi frumos, unde pot fi cazaţi peste 500 de pelerini, un agheazmatar, un muzeu, trei fântâni. Toate acestea au fost realizate, ca şi biserica, din donaţii sau sponsorizări ale credincioşilor, printre care se numără şi distinse personalităţi şi oameni de afaceri din judeţul Iaşi şi din judeţele limitrofe acestuia. De asemenea, dintre clădirile vechi ale mănăstirii, care au avut de suferit în perioada când în mănăstire nu s-au aflat vieţuitori, au fost restaurate în această perioadă: stăreţia veche, zidul de incintă, biserica veche şi turnul clopotniţă, unde au fost aşezate şi cele trei clopote turnate la Cernăuţi, prin bunăvoinţa câtorva credincioşi din raionul Crasna. În bucuria şi lumina hramului Mănăstirii Hadâmbu şi a sfinţirii noii biserici, rugăm pe Maica Domnului să fie mijlocitoare pe lângă Fiul ei, Hristos Domnul, ca noua biserică să devină pentru cei prezenţi şi generaţiile ce vor urma o poartă deschisă spre cer prin care se înalţă rugăciuni către Dumnezeu, se aduce mulţumire pentru binefacerile primite de la El, se cere iertarea păcatelor, sfinţirea şi mântuirea oamenilor. Felicităm obştea Mănăstirii Hadâmbu, în frunte cu părintele stareţ Nicodim Gheorghiţă, şi pe toţi cei ce au contribuit la zidirea, pictarea şi dotarea acestei frumoase biserici. Cu aceste gânduri, rugăm pe Hristos Domnul să vă binecuvinteze pe toţi cei prezenţi, să vă ocrotească şi să vă călăuzească pe calea mântuirii, spre slava Preasfintei Treimi şi binele Bisericii.