Botezătorul Ioan sărbătorit la Altarul de vară al Reședinței Patriarhale

La sărbătoarea Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, sâmbătă, 24 iunie, Altarul de vară din grădina interioară a Reşedinţei Patriarhale, unde se află o statuie din bronz, replică a celebrei sculp­turi „Saint Jean-Baptiste enfant” („Sfântul Ioan Botezătorul copil”) realizată în anul 1861 de artistul Paul Dubois, şi-a sărbătorit cel de-al doilea hram. La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat aspecte din viața și misiunea Înaintemergătorului Domnului, precum și din activitatea Sfântului Ierarh Niceta de Remesiana, păstor duhovnicesc al strămoșilor noștri daco-romani.

Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat în cuvântul de învățătură că Sfântul Ioan Botezătorul este prăznuit de mai multe ori în timpul anului liturgic.

„Sfântul Ioan Botezătorul este un sfânt foarte cunoscut în viața Bisericii noastre și are șase zile de pomenire în calendar, dintre care trei sunt înscrise cu culoare roșie: în 23 septembrie facem pomenirea Zămislirii Sfântului Ioan Botezătorul; 7 ianuarie - Soborul Sfântului Ioan Botezătorul; 24 iunie - Naș­terea sa; 29 august - Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul; 24 februarie - Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul și 25 mai - a treia aflare a capului sfântului. Cele trei zile de pomenire înscrise cu roșu în calendar sunt 7 ianuarie, 24 iunie și 29 august. Sfântul Ioan Botezătorul este în iconografia ortodoxă prezentat în primul rând al catapetesmei alături de icoanele împără­tești ale Mântuitorului și Maicii Domnului, dimpreună cu icoana hramului bisericii. De asemenea, el este prezentat în icoana Deisis a Judecății de Apoi, când împreună cu Maica Domnului, care se află de-a dreapta lui Iisus, Dreptul Judecător, Sfântul Ioan Botezătorul se roagă pentru iertarea păcatelor celor care s-au pocăit, dar nu au ajuns să mai și săvârșească fapte de pocăință”, a arătat Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a explicat semnificația numelui Ioan, vorbind și de nașterea sa minunată.

„Yohanan în limba ebraică înseamnă «Dumnezeu a avut milă», iar propriu-zis, numele înseamnă «cel miluit de Dumnezeu» sau «cel iubit de Dumnezeu». Numele în­suși a fost anunțat de înger. Nu a fost rezultatul voinței părinților, ci a fost prestabilit, a fost prevestit de înger atunci când i s-a arătat în templu preotului Zaharia. Despre acest prunc care se va naște, îngerul a mai spus că va fi mare înaintea Domnului și că va întoarce pe mulți din poporul lui Israel spre Dumnezeu, adică îi va chema la pocăință și că va întoarce inimile părinților spre copiii lor. Sfinții Părinți ai Bisericii au interpretat această profeție a îngerului ca fiind o întoarcere a unora din Israel spre noua generație, și anume spre noul Israel, spre credința creștină în Iisus Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul, prin botezul pocăinței, a pregătit Botezul creștin, deși cele două botezuri erau diferite, după cum a spus el însuși”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

De asemenea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat de ce Sfântul Ioan Botezătorul este numit proroc: „Este numit proroc pentru că a prevăzut lucrarea pe care Hristos o va săvârși pentru mântuirea lumii. Când a zis: «Iată Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatul lumii», el a profețit că Iisus Se va da pe Sine jertfă, va fi jertfit ca un miel pascal la sărbătoarea Paștilor iudaice. De asemenea, a profețit că va fi trimis Duhul Sfânt în chip de limbi de foc. Aceste profeții referitoare la jertfa de pe cruce la sărbătoarea Paștilor iudaice și la faptul că la Rusalii Duhul Sfânt Se va pogorî în chip de limbi de foc ne arată că Sfântul Ioan Botezătorul este aproape de Hristos și cunoaște voia și lucrarea lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii”.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a spus că Sfântul Ioan Botezătorul este ajutător al familiilor care își doresc copii: „Sfântul Ioan Botezătorul este un ocrotitor al familiei, pentru că el este rezultatul rugăciunilor părin­ților săi evlavioși, Zaharia și Elisabeta. El este rugător mai ales pentru părinții care nu au copii și se roagă lui Dumnezeu să le dăruiască prunci. Prin aceasta vedem că Sfântul Ioan Botezătorul este grabnic ajutător celor care doresc să primească binecuvântarea Dom­nului. În același timp, este rugător pentru cei care duc o viață pustnicească, pentru monahi și monahii, care din iubire pentru Dumnezeu duc o viață duhovnicească, sfântă și se roagă lui Dumnezeu, pregătindu-se pentru Împărăția cerurilor pe care el a propovăduit-o zicând: «Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împără­ția cerurilor!». Este un dascăl al pocăinței și un mijlocitor în ziua morții și în ziua Judecății pentru cei care cred în Iisus Hristos și cer de la El mântuirea sufletului și pregătirea pentru învierea de obște”.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit și despre Sfântul Niceta de Remesiana, un ierarh străromân pomenit în fiecare an de Biserica noastră la 24 iunie. „Acesta este un Părinte foarte iubit în Valea Timocului, în Serbia de astăzi, unde au fost încă din secolul al 4-lea și al 5-lea primele comuni­tăți creștine daco- romane. Sfântul Niceta de Re­me­siana s-a născut în anul 338 în cetatea Remesiana, care astăzi se numește Bela Palanka. A devenit episcop în această cetate și a păstorit aici 48 de ani, între anii 366 şi 414. El a redactat în limba latină pentru daco-romanii creștini mai multe scrieri, cateheze pentru Botez, dar și unele scrieri despre diferite numiri ale Domnului nostru Iisus Hristos. (...) Lui îi apar­ține cântarea sau imnul celebru «Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm - Te Deum laudamus», într-o limbă latină înțeleasă de toți, foarte limpede din punct de vedere teologic. În anul acesta de comemorare a imnografilor și cântăreților biseri­cești, ne aducem aminte cu bucurie de lucrarea misionară, pastorală a acestui imnograf al daco-romanilor din Dacia Mediterranea, dar și din Dacia Felix”, a reliefat Preafericirea Sa.

Slujitorii au purtat la Sfânta Liturghie veșminte liturgice cu motive tradiționale, marcându-se astfel Ziua universală a Iei.

Principalul hram al Altarului de vară din grădina interioară a Reşedinţei Patriarhale este „Învierea Domnului”.