Bucureştiul va fi, în 2012, port la Dunăre

▲ Directorul general al Companiei Naţionale a Canalelor Navigabile Constanţa, Sorin Cupşa, a declarat că lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti vor începe, cel mai probabil în 2009 ▲ Va fi demarată construcţia a două porturi: unul în sudul Capitalei, în localitatea 1 Decembrie, şi unul în estul Capitalei, la Glina ▲ Oficialul a adăugat că, la finalizarea Canalului Dunăre-Bucureşti, proiect estimat să se deruleze pe o perioadă de circa trei ani, Capitala va avea un port cu o capacitate de 16 milioane de tone pe an, în localitatea 1 Decembrie, şi unul de 4 milioane de tone anual, la Glina ▲

Autorităţile intenţionează să readucă în actualitate o idee lansată încă din perioada interbelică, care urmărea transformarea Bucureştiului într-un port la Dunăre. Potrivit directorului general al Companiei Naţionale a Canalelor Navigabile Constanţa, Sorin Cupşa, după finalizarea canalului Dunăre-Bucureşti, va fi demarată construirea a două porturi, în sudul şi estul Capitalei. „Proiectul iniţial prevedea ca, după finalizarea acestui canal, început înainte de â89, Bucureştiul să aibă două porturi: unul în sudul Capitalei, în localitatea 1 Decembrie, şi unul în estul Capitalei, la Glina. Pentru demararea acestui proiect este necesar ca două secţiuni ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa să treacă de la Ministerul Mediului la Ministerul Transporturilor“, a spus Sorin Cupşa. Oficialul a precizat că proiectul va fi realizat pe două secţiuni ale râurilor, Olteniţa-1 Decembrie, pe Argeş, şi Budeşti-Glina, pe Dâmboviţa, care vor trece în administrarea Ministerului Transporturilor, printr-o hotărâre de Guvern. „După ce va fi adoptată hotărârea de Guvern, cele două secţiuni vor intra în administrarea noastră în termen de 90 sau, cel mult, 120 de zile“, a precizat Sorin Cupşa.

Lucrările încep în 2009

Directorului general al Companiei Naţionale a Canalelor Navigabile Constanţa a declarat că lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti vor începe, cel mai probabil în 2009, pentru finalizarea acestui proiect fiind necesare circa 450 de milioane de euro. „Lucrările au fost oprite înainte de â89, atunci când proiectul era gata în proporţie de 70%. Noi am cerut institutului IPTANA să realizeze un studiu de prefezabilitate, care a arătat că finalizarea lucrărilor va necesita un efort financiar de circa 450 de milioane de euro“, a precizat oficialul. Sorin Cupşa a arătat că finanţarea lucrărilor ar putea fi asigurată din fonduri europene sau chiar din surse private, lucrarea urmând să fie realizată prin concesiune şi, în acest caz, concesionarul ar putea fi ales încă din acest an. Sorin Cupşa a declarat că, la finalizarea Canalului Dunăre-Bucureşti, proiect estimat să se deruleze pe o perioadă de circa trei ani, Capitala va avea un port cu o capacitate de 16 milioane de tone pe an, în localitatea 1 Decembrie, şi unul de 4 milioane de tone, la Glina.

Ideea a fost lansată în 1929

Lucrările la canalul Dunăre-Bucureşti au început în 1986, pe baza unui proiect realizat în 1982. Această idee datează, însă, din 1929, când Parlamentul de la acea vreme a adoptat o lege privind construirea unui canal care să transforme capitala României în port la Dunăre. Construcţia efectivă a demarat abia în timpul regimului comunist, imediat după finalizarea canalului Dunăre-Marea Neagră. Până în 1990, s-au realizat peste 70% din lucrări. După decembrie 1989, proiectul a fost abandonat, iar în 1994 a intrat, în mod oficial, în conservare. De asemenea, în proiectul iniţial s-a lucrat şi la transformarea Dâmboviţei, astfel încât să poată fi realizat transport naval şi pe acest râu, pe o lungime de 31 de kilometri.