La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Canalul navigabil Dunăre-Bucureşti prinde contur
▲ Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a anunţat că Guvernul a aprobat hotărârea prin care Canalul Dunăre-Bucureşti a fost preluat, de la Ministerul Mediului, de Ministerul Transporturilor, şi a fost transformat - ca obiectiv de investiţie - din canal de irigaţie, în canal navigabil ▲ „În aproximativ o lună de zile, vom începe realizarea studiului de fezabilitate, pentru a demara cât mai repede construcţia“, a precizat Ludovic Orban ▲
Guvernul a aprobat transferarea Canalului Bucureşti-Dunăre, din subordinea Ministerului Mediului în cea a Ministerului Transporturilor, urmând ca studiul de fezabilitate pentru realizarea unui canal navigabil să demareze în aproximativ o lună de zile, a anunţat ministrul Transporturilor, Ludovic Orban. „Guvernul a aprobat hotărârea prin care Canalul Dunăre-Bucureşti a fost preluat, de la Ministerul Mediului, la Ministerul Transporturilor, şi a fost transformat, ca obiectiv de investiţie, din canal de irigaţie, în canal navigabil. În aproximativ o lună de zile, vom începe realizarea studiului de fezabilitate, pentru a demara cât mai repede construcţia“, a precizat Ludovic Orban. După finalizarea canalului, va fi demarată construirea a două porturi În urmă cu două luni, directorului general al Companiei Naţionale a Canalelor Navigabile Constanţa, Sorin Cupşa, declara că, după finalizarea canalului Dunăre-Bucureşti, va fi demarată construirea a două porturi, în sudul şi estul Capitalei. „Proiectul iniţial prevedea ca, după finalizarea acestui canal, început înainte de â89, Bucureştiul să aibă două porturi: unul în sudul Capitalei, în localitatea 1 Decembrie, şi unul în estul Capitalei, la Glina“, declara Sorin Cupşa. Directorului Companiei Naţionale a Canalelor Navigabile Constanţa a precizat că lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti vor începe, cel mai probabil, în 2009, pentru finalizarea acestui proiect fiind necesare circa 450 de milioane de euro. Autorităţile susţin că, la finalizarea Canalului Dunăre-Bucureşti, proiect estimat să se deruleze pe o perioadă de circa trei ani, Capitala va avea un port cu o capacitate de 16 milioane de tone pe an, în localitatea 1 Decembrie, şi unul de 4 milioane de tone, la Glina. Ideea transformării Bucureştiului în port a fost lansată în 1929 Lucrările la canalul Dunăre-Bucureşti au început în 1986, pe baza unui proiect realizat în 1982. Ideea a fost lansată, însă, în 1929, când Parlamentul de la acea vreme a adoptat o lege privind construirea unui canal, care să transforme capitala României în port la Dunăre. Construcţia efectivă a demarat abia în timpul regimului comunist, imediat după finalizarea canalului Dunăre-Marea Neagră. Până în 1990, s-au realizat peste 70% din lucrări. După decembrie 1989, proiectul a fost abandonat, iar, din 1994, a intrat, în mod oficial, în conservare.