La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Catedrala din Caransebeş, visul împlinit al înaintaşilor
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de mulţi arhierei şi de un sobor de preoţi şi diaconi, a sfinţit Catedrala nouă din Caransebeş, cu hramurile "Învierea Domnului" şi "Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul". La evenimentul care a îmbrăcat întreg Banatul în haine de sărbătoare au participat oficialităţi centrale şi locale, politicieni, reprezentanţi ai altor culte religioase şi câteva mii de credincioşi veniţi împreună cu preoţii parohi din oraş şi din localităţile din jur.
Preafericitul Părinte Daniel a sosit sâmbătă la Caransebeş, unde un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, alături de oficialităţile locale şi judeţene, precum şi câteva sute de credincioşi l-au întâmpinat în faţa Bisericii "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", cunoscută drept catedrala istorică din oraş. Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat începând cu ora 20:30 o slujbă de Te Deum, în prezenţa Întâistătătorului Bisericii noastre, a ierarhilor şi invitaţilor. Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, i-a urat bun venit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a prezentat câteva date istorice legate de Episcopia din Banat şi de catedrala veche din oraş, unde au avut loc cele mai importante evenimente din viaţa eparhiei. "Deşi nu a fost construită pentru a fi catedrală, în 1865, când s-a înfiinţat Episcopia Caransebeşului, Biserica "Sf. Mare Mucenic Gheorghe" a devenit Catedrală episcopală. Mitropolitul Andrei Şaguna a înfiinţat în acel an Episcopia Ortodoxă Română a Caransebeşului. În această catedrală au fost înscăunaţi toţi episcopii Caransebeşului: Ioan Popasu şi Nicolae Popea, care au fost ucenicii marelui Şaguna, şi mai apoi, în 1910, chiar în Duminica Tomii, vrednicul de pomenire Miron Cristea, care a devenit apoi mitropolit primat şi primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Au fost înscăunaţi aici episcopii Iosif Badescu, Vasile Lăzărescu, care a devenit apoi primul mitropolit al Banatului după reînfiinţarea mitropoliei, Veniamin Nistor, care a păstorit în vremuri grele şi a fost nevoit să-şi părăsească eparhia, apoi, în 1994, episcopul Emilian Birdaş, iar în 1996, înaintaşul nostru, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului", a spus Preasfinţitul Lucian.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat rolul pe care l-au avut de-a lungul istoriei atât oraşul Caransebeş, cât şi episcopia de aici în viaţa Bisericii şi a neamului românesc.
"Oraşul Caransebeş a fost un loc al mărturisirii credinţei ortodoxe la margine de ţară şi un oraş al apărării identităţii şi unităţii naţionale, al refacerii unităţii naţionale, împreună cu Aradul. Acest oraş a contribuit la dezvoltarea conştiinţei naţionale, de refacere a unităţii naţionale, ceea ce s-a şi realizat în 1918. De asemenea, Eparhia Caransebeşului rămâne în conştiinţa Bisericii Ortodoxe Române ca şi cetate de cultură teologică. Seminarul teologic de aici a avut profesori iluştri, care au scris cărţi de înaltă ţinută academică şi care au format generaţii întregi de preoţi, profesori şi oameni de cultură", a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Invitaţi de seamă
Patriarhul României, împreună cu arhiereii prezenţi, a târnosit noua Catedrală din Caransebeş. După rânduiala obişnuită a înconjurării lăcaşului de cult, a urmat pecetluirea Sfintei Mese din Altar, în piciorul căreia au fost aşezate moaştele şi hrisovul. După înveşmântarea Sfintei Mese, Înalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a citit hrisovul în faţa credincioşilor adunaţi pentru a participa la sfinţire şi la Sfânta Liturghie. Printre oficialităţile prezente s-au numărat ministrul secretar de stat pentru culte, Adrian Lemeni, prefectul judeţului Caraş-Severin şi preşedintele Consiliului judeţean, Octavian Ţunea, şi Sorin Frunză Verde, primarul oraşului Ion Marcel Vela, precum şi parlamentari şi politicieni din mai multe zone ale ţării.
Din soborul de arhierei care a oficiat slujba de sfinţire a Catedralei şi Sfânta Liturghie la altarul nou-sfinţit au făcut parte: Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înalt Preasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înalt Preasfinţitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale, Înalt Preasfinţitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Înalt Preasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului, Înalt Preasfinţitul Luchian, Episcopul sârbilor ortodocşi din Budapesta şi Timişoara, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfinţitul Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Daniil, Episcopul locţiitor al Episcopiei Daciei Felix, Preasfinţitul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, Preasfinţitul Vasile Someşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Preasfinţitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.
"Mântuitorul vine să mântuiască"
În cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh a vorbit credincioşilor adunaţi în noua Catedrală din Caransebeş despre jertfa mântuitoare de pe cruce, ca supremă expresie a iubirii divine faţă de oameni şi despre Cruce, ca semn al biruinţei asupra răului. "Iubirea lui Dumnezeu, Care Îl trimite pe unicul Său Fiu într-o lume bolnavă de păcat, de ură şi de răutate pentru a o vindeca de păcat şi moarte, este iubire mântuitoare şi făcătoare de viaţă. Întrucât Hristos Cel care a murit pe cruce a fost fără de păcat, moartea ca plată a păcatului nu a putut să-L stăpânească, iar El a biruit cu moartea Sa puterea morţii înviind din mormânt. În noaptea de Paşti, noi ridicăm cu ambele mâini Sfânta Cruce în văzul tuturor, adăugăm lumânarea de Înviere la ea şi spunem "Hristos a Înviat!", apoi ni se răspunde "Adevărat a Înviat!", deoarece Hristos Cel răstignit este Hristos Cel Înviat, Care şi după moartea Sa poartă în trupul Său semnele Crucii, adică semnele cuielor din mâini şi picioare, precum şi semnul lăsat de lancea care L-a străpuns. Semnele Crucii rămân veşnic în trupul Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Înviat şi Înălţat la ceruri, pentru a ne arăta cât de mult ne-a iubit El pe noi şi S-a dăruit nouă, ca pe noi să ne ridice la ceruri. De aceea, sărbătoarea Înălţarea Sfintei Cruci, ca cinstire a Sfintei Cruci, este preamărirea iubirii jertfelnice, a iubirii smerite, singura iubire pe care Dumnezeu o preţuieşte. El nu preţuieşte iubirea posesivă şi mândră, ci iubirea smerită, care deschide sufletul omului spre a iubi pe Dumnezeu şi pe semeni.
Evanghelia de astăzi ne mai spune că "Dumnezeu nu a trimis pe Fiul Său în lume ca să osândească, ci ca lumea să se mântuiască prin El". Deci, Mântuitorul vine să mântuiască, nu să osândească lumea. El vine să cheme, să vindece pe cei bolnavi, să hrănească pe cei săraci, să îndrepte pe cei rătăciţi, să ridice pe cei păcătoşi şi căzuţi, vine să dăruiască viaţă adevărată. Crucea este lumină şi binecuvântare spre mântuire. Crucea este semnul credinţei în iubirea lui Dumnezeu, iubire mai tare decât moartea. De aceea, noi am făcut din Cruce semnul mântuirii, iar când spunem "Doamne, ajută-ne!", "Doamne, mântuieşte-ne!", "Doamne, miluieşte-ne!", ne însemnăm cu Sfânta Cruce, deoarece ea este semnul iubirii Preasfintei Treimi pentru noi. De aceea, şi biserica este construită sub formă de cruce, iar pe turlele ei se află o cruce, care ne aminteşte de iubirea lui Hristos pentru noi", a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
La final, Întâistătătorul Bisericii a oferit diplome şi distincţii ctitorilor, binefăcătorilor şi tuturor jertfitorilor sfintei Catedrale din Caransebeş, care au contribuit esenţial de-a lungul anilor la zidirea lăcaşului de cult. Preasfinţitul Episcop Lucian a primit un engolpion şi o cruce, iar pentru Altarul catedralei, o cruce de binecuvântare. Au primit distincţii consilierii Episcopiei Caransebeşului şi protopopii, primarul oraşului, prefectul de Caraş-Severin şi preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, precum şi directorii firmelor care au construit lăcaşul de cult.
A urmat cuvântul Înalt Preasfinţitului Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, care a reamintit de greutăţile întâmpinate la începerea lucrărilor de zidire a Catedralei din Caransebeş: "Când am pus piatra de temelie, am îmbrăcat veşmintele primului episcop de Caransebeş, Ioan Popasu, şi am spus că dorim să ducem mai departe dorinţa înaintaşilor noştri. Iată, astăzi s-a împlinit aceasta".
Preasfinţitul Episcop Lucian a mulţumit tuturor ctitorilor, celor prezenţi: ierarhi, preoţi, autorităţi şi credincioşi. A subliniat cât de mult a fost aşteptat acest eveniment. "Catedrala este una pe măsura jertfei înaintaşilor şi contemporanilor. Este o catedrală în care ne regăsim cu toţii şi în care am oficiat pentru prima dată Sfânta Liturghie, o catedrală pe care Episcopia Caransebeşului o merita de mult, de la început", a subliniat PS Lucian, care şi-a exprimat dorinţa de a înfrumuseţa lăcaşul de cult cu pictură şi mobilier. Episcopul Caransebeşului a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o cruce de binecuvântare şi un set arhieresc cu engolpion şi cruce.
Mărturii de la pelerini
Am stat de vorbă cu câţiva dintre credincioşii care au venit dis-de-dimineaţă la Catedrala din Caransebeş pentru a participa la slujbele religioase oficiate aici de soborul de arhierei.
"Ne simţim foarte bine la această mare sărbătoare. Am venit astăzi să ne rugăm pentru sănătate şi pentru iertare de păcate. Slujba este foarte frumoasă, iar biserica este minunată", a spus Maria Robăt, 70 ani. Cosmin, de 16 ani, ne-a mărturisit: "Catedrala este foarte frumoasă şi reprezintă un simbol al oraşului. Ne bucurăm mult că au venit atâţia ierarhi să sfinţească noua catedrală. Au venit mulţi oameni din oraş, dar şi din împrejurimi, ceea ce înseamnă că evenimentul este unul deosebit pentru întreaga zonă".