În Ajunul Crăciunului, marți, 24 decembrie 2024, a avut loc la Catedrala Patriarhală din Capitală un concert de colinde susținut de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române și de Grupul psaltic
Cimitirele trebuie să reprezinte comunitatea locală, iar nu interese economice sau de grup
Patriarhia Română a solicitat, în repetate rânduri, modificarea Proiectului de Lege privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare (PL-x nr. 592/2009), atât în forma sa iniţială, cât şi după ce a fost trimis spre reexaminare celor două camere ale Parlamentului de către preşedintele României.
În acest sens, Patriarhia Română a propus o serie de amendamente cu privire la proiectul legislativ amintit, menite să asigure stabilitatea şi sustenabilitatea activităţii cimitirelor înfiinţate de entităţi care nu reprezintă comunitatea locală, ci interese economice sau de grup (societăţi comerciale, asociaţii).
Întrucât, în data de 13 martie 2014, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a înaintat plenului Camerei Deputaţilor raportul asupra proiectului legislativ menţionat fără a ţine cont de observaţiile Patriarhiei Române, precizăm că înfiinţarea şi administrarea cimitirelor de către întreprinzătorii privaţi în forma actuală a proiectului legislativ are următoarele consecinţe:
1. Tulburarea păcii confesionale în perimetrul cimitirelor deţinute de operatori economici, fundaţii şi asociaţii.
Conform rezultatelor recensământului din anul 2011, 99,8% din cetăţenii României şi-au declarat apartenenţa la un cult religios. Peste 90% din cimitirele existente sunt confesionale, iar restul sunt administrate de autorităţile publice locale. Atât în cimitirele confesionale, cât şi în cele ale administraţiilor publice locale este prevăzută o parcelare în funcţie de apartenenţa confesională a celor decedaţi.
În noul proiect legislativ nu este prevăzută o astfel de responsabilitate în cazul operatorilor economici, fundaţii şi asociaţii care înfiinţează cimitire particulare. Într-o astfel de situaţie există riscul ca locurile de veci să fie vândute pe criterii strict economice, fără a se ţine cont de apartenenţa confesională, ceea ce va conduce inevitabil fie la conflicte, fie la prozelitism atunci când ceremonii religioase diferite se vor suprapune într-un spaţiu limitat.
2. Instabilitatea cimitirelor deţinute de operatori economici, fundaţii şi asociaţii.
Existenţa şi stabilitatea pe termen lung a administraţiilor publice locale şi a cultelor este o certitudine. Administraţiile publice locale şi cultele religioase sunt structuri stabile, responsabile, reprezentative pentru comunităţile locale, care nu se autodizolvă şi nici nu intră în faliment.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre operatorii economici, animaţi de interesul economic imediat, sau despre fundaţiile şi asociaţiile apărute conjunctural sau din interese de grup a căror reprezentativitate poate fi restrânsă legal, chiar şi la o singură persoană (asociat unic sau fondator). Din acest motiv, un cimitir înfiinţat de un operator economic particular poate fi uşor dezafectat sau vândut unei alte societăţi comerciale indiferent de religia noului proprietar. Într-o astfel de situaţie există riscul ca mormintele să fie profanate sau dezafectate dacă se schimbă destinaţia terenului respectiv.
În concluzie, Patriarhia Română solicită ca aceste două probleme să fie soluţionate în textul proiectului legislativ menţionat. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)