Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Cine va fi Mitropolit la Iaşi?

Cine va fi Mitropolit la Iaşi?

Un articol de: Narcisa Balaban Urucu - 24 Feb 2008

PS Casian Crăciun al Dunării de Jos şi PS Ioan Selejan al Covasnei şi Harghitei sunt cei doi candidaţi desemnaţi la sfârşitul săptămânii trecute pentru scaunul de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Ei au fost desemnaţi, prin vot secret, atât de Sinodul mitropolitan, cât şi de membrii Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor, de reprezentanţii, clerici şi mireni, ai celorlalte trei eparhii din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, delegaţi în Adunarea Naţională Bisericească, întruniţi în şedinţă de consultare cu Sinodul mitropolitan. Lista cu cei doi candidaţi va fi înaintată Sfântului Sinod, care mai poate adăuga unul sau doi candidaţi şi care, în şedinţa de lucru din zilele de 6 şi 7 martie 2008, va alege viitorul Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Cine sunt cei doi ierarhi desemnaţi, la sfârşitul săptămânii trecute, drept candidaţi la scaunul de Mitropolit, puteţi afla din paginile de faţă.

Sinodul mitropolitan al Moldovei şi Bucovinei şi Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Iaşilor s-au întrunit la Iaşi, la sfârşitul acestei săptămâni, pentru a desemna candidaţii pentru pentru scaunul de Mitropolit în Moldova.

Astfel, vineri, 22 februarie, Sinodul mitropolitan, format din PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei; IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor; PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor; PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, şi PS Corneliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Huşilor, în urma discuţiilor şi a votării, a desemnat doi candidaţi: PS Casian, Episcopul Dunării de Jos, şi PS Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei. De la Sinodul mitropolitan au lipsit, din motive de sănătate, PS Episcop Eftimie al Romanului şi PS Episcop Ioachim al Huşilor.

Sâmbătă, 23 februarie, Sinodul mitropolitan s-a întrunit în şedinţă specială, de consultare, cu membrii Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor, dar şi cu reprezentanţii, clerici şi mireni, ai celorlalte trei eparhii din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, delegaţi în Adunarea Naţională Bisericească. Potrivit Statutului de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, la şedinţă au participat şi decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, precum şi directorul unui seminar teologic din mitropolie.

Au fost nominalizaţi aceiaşi candidaţi

Şedinţa specială de consultare, care a avut loc în Sala „Dr. Iustin Moisescu” a Centrului Eparhial Iaşi, a debutat cu o slujbă de Te Deum, oficiată în Catedrala mitropolitană din Iaşi de PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a celorlalţi membri ai Sinodului mitropolitan şi ai Adunării eparhiale.

La finalul slujbei, Părintele Patriarh a rostit un cuvânt în care a explicat demersurile desemnării candidaţilor pentru demnitatea de arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Într-un comunicat de presă remis de Secretariatul Centrului Eparhial Iaşi, se menţionează că la şedinţa de consultare au fost prezenţi toţi cei 30 de membri ai Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor, cei 9 reprezentanţi ai celor trei eparhii sufragane (Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Romanului şi Episcopia Huşilor), precum şi cei doi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ teologic din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. În urma votului secret exprimat, au fost propuşi, pentru scaunul vacant al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, PS Episcop Casian al Dunării de Jos şi PS Episcop Ioan al Covasnei şi Harghitei, adică aceiaşi candidaţi desemnaţi în ziua precedentă de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Lista cu cei doi candidaţi va fi înaintată Sfântului Sinod, „cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate”, care, întrunit în şedinţă de lucru, în zilele de 6 şi 7 martie 2008, va alege ierarhi şi pentru alte scaune vacante ale eparhiilor din Patriarhia Română, din ţară şi străinătate.

Studii doctorale la Strasbourg

În continuare vă prezentăm cine sunt cei doi ierarhi desemnaţi, la sfârşitul săptămânii trecute, drept candidaţi la scaunul de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Preasfinţitul Casian Crăciun s-a născut la 18 martie 1955 în comuna Lopătari, judeţul Buzău, în familia bunilor creştini Rada şi Vasile Crăciun. Datorită educaţiei creştine deosebite pe care a primit-o de la bunici, Stanciu şi Anica, Ştefan şi Ioana, Preasfinţia Sa îi socoteşte pe aceştia primii dascăli în „buchiile” credinţei.

A urmat cursurile şcolii elementare în comuna natală, iar, între anii 1970 şi 1975, pe cele ale Seminarului Teologic „Kesarie Episcopul” din Buzău pe care l-a absolvit ca premiant. Între anii 1975 şi 1976 şi-a satisfăcut stagiul militar.

Între 1976 şi 1980 a fost student al Institutului Teologic de grad universitar din Bucureşti, ale cărui cursuri le-a absolvit ca premiant, cu tema de licenţă „Biserica - lăcaş de închinare în tâlcuirea principalilor scriitori bisericeşti şi patristici”, sub îndrumarea pr. prof. dr. Ene Branişte. Între 1980 şi 1981 a fost profesor la Seminarul Teologic din Buzău.

La 20 decembrie 1980, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Ciolanu. În urma unui concurs, a obţinut o bursă pentru studii de doctorat din partea Guvernului francez, cu binecuvântarea Episcopului Buzăului, Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealui de mai târziu, la Universitatea de Ştiinţe umane - Strasbourg II, unde a studiat între 1981-1984.

În 1981 a obţinut diploma de studii aprofundate în teologie, precum şi diploma de absolvire a Institutului Internaţional de Limbă Franceză. În anul 1984 a obţinut titlul de doctor în teologie al Universităţii Strasbourg II, cu teza „Icoana şi frescele exterioare ale mănăstirilor moldovene - încercare de prezentare a raporturilor dintre ele”.

Ca tânăr teolog, în toată această perioadă, a participat la numeroase întruniri, conferinţe şi simpozioane în cadrul asociaţiilor de tineret şi a centrelor de spiritualitate monastică, în ţară şi peste hotare. Reîntors de la studii, între 1984 şi 1985 şi-a reluat postul de profesor la Seminarul din Buzău.

În perioada 1985-1988 a fost asistent spiritual la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, iar între 1988-1990, asistent universitar la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti şi tot în această perioadă a fost inspector patriarhal pentru învăţământul teologic.

A fost hirotonit ierodiacon, la 21 decembrie 1980 şi ieromonah la 10 noiembrie 1985, după care a primit rangurile de protosinghel şi arhimandrit. Pentru scurt timp i s-a încredinţat conducerea Mănăstirii Antim din Bucureşti, unde a slujit între 1988 şi 1990.

A fost ales arhiereu la 12 februarie 1990, fiind hirotonit cu titlul de „Gălăţeanul”, în biserica „Sf. Nicolae” din Galaţi, la 18 februarie 1990. În urma decesului Arhiepiscopului Antim Nica şi a vacantării scaunului de episcop, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop titular al Episcopiei Dunării de Jos, la 12 iulie 1994, fiind instalat canonic în fruntea eparhiei, la 24 iulie 1994.

Numeroase instituţii social-filantropice pe cuprinsul Episcopiei Dunării de Jos

Cu sprijinul şi eforturile deosebite ale preoţilor, credincioşilor, monahilor şi monahiilor din parohii, respectiv mănăstiri din eparhia pe care o păstoreşte, PS Casian a desfăşurat o activitate intensă pe mai multe planuri. În plan liturgic şi pastoral-misionar, a adus aproape în fiecare an de la instalarea sa ca episcop eparhiot, la Galaţi, moaşte de sfinţi şi relicve sfinte. A înfiinţat peste 200 de parohii şi 5 protopopiate, a iniţiat şi susţinut construirea a peste 120 de biserici noi şi a fondat/reînfiinţat 10 mănăstiri. A sfinţit şi resfinţit peste 200 de biserici şi capele şi a hirotonit în jur de 300 de preoţi.

În plan cultural-educaţional, a înfiinţat sau reactivat 6 instituţii de învăţământ, respectiv: Seminarul Teologic „Sf. Ap. Andrei” - Galaţi, Secţia Teologie Ortodoxă-Litere a Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, astăzi Departamentul Teologic al Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie - Galaţi; trei şcoli de cântăreţi bisericeşti, la Galaţi, Brăila şi Tecuci, precum şi Şcoala Postliceală Teolo-gico-Sanitară din Brăila.

PS Episcop Casian a publicat 11 volume de autor

A organizat şi coordonat 28 de simpozioane, colocvii, conferinţe şi expoziţii în cadrul Eparhiei Dunării de Jos şi a participat la peste 121 de simpozioane, congrese, conferinţe, colocvii sau întruniri locale (65), naţionale (35) şi internationale (21). Începând cu anul 2005, a înfiinţat bursa „Episcopul Casian”, care se acordă lunar unui număr de 10 studenţi de la diferite facultăţi din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”.

În ceea ce priveşte activitatea social-filantropică desfăşurată, PS Episcop Casian a înfiinţat mai multe instituţii social-filantropice, printre care menţionăm Aşezământul Filantropic Creştin Ortodox „Sf. Vasile cel Mare” Galaţi (decembrie 1997), Centrul Medical „Sf. Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian” - Galaţi (noiembrie 2003), Aşezământul socio-medical „Sf. Pantelimon” - Lacu Sărat (iulie 2004) etc. De asemenea, a sprijinit înfiinţarea a 25 de aşezăminte sociale filantropice parohiale (grădiniţe, centre pentru copii, cantine şi cabinete medicale).

PS Episcop Casian a publicat 11 volume de autor, peste 200 de articole şi studii, 11 comunicări susţinute în ţară şi în străinătate, peste 35 de mesaje pastorale la Învierea şi Naşterea Domnului, precum şi la alte ocazii speciale, 65 de prefeţe şi cuvinte înainte la diverse volume, 35 de interviuri.

Este fondator şi coordonator al unor publicaţii eparhiale şi a coordonat activitatea editorială a eparhiei, sprijinind tipărirea a peste 150 de volume şi broşuri în cadrul Editurii Episcopiei Dunării de Jos.

Superior al Aşezămintelor româneşti de la Ierusalim şi Iordan

PS Ioan Selejan s-a născut la 16 noiembrie 1951 în Pietrani, judeţul Bihor, ca al patrulea copil al părinţilor Ioan şi Ilca. Şcoala primară şi gimnaziul le-a urmat în satul natal. A absolvit în 1971 Liceul „Constantin Brâncuşi” din Oradea, iar în 1976 Facultatea de Instalaţii şi Automatizări. În anul 1980 a intrat ca vieţuitor la Mănăstirea Lainici, din judeţul Gorj.

În 1986 a absolvit Seminarul Teologic din Craiova, iar în anul 1990 Institutul Teologic de grad universitar din Sibiu. La 6 august 1990 a fost hirotonit ierodiacon, iar la 15 august 1990 ieromonah. Între anii 1990-1994 a fost rânduit ca stareţ al Mănăstirii Lainici de IPS Nestor Vornicescu, încredinţându-i-se păstorirea sufletească a fraţilor şi călugărilor din mănăstire. În perioada 1980-1994 a restaurat mai multe biserici şi mănăstiri (Tismana, Polovragi, Bucovăţ, Lainici, Crasna), iar cât a fost stareţ la Lainici a zidit o nouă biserică, monumentală, în incinta mănăstirii, şi un corp de chilii.

În perioada 1991-1994 a urmat, paralel, două studii de doctorat la Institutul Biblic din Ierusalim, unul în Studii Biblice şi unul în Egiptologie şi Orientalistică.

În 1994 a fost hirotesit arhimandrit şi numit superior al Aşezămintelor româneşti de la Ierusalim şi Iordan, de unde a fost chemat în ţară pentru a deveni episcop misionar în judeţele Covasna şi Harghita.

„Un om menit să fie ctitor”

La 12 iulie 1994, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales ca Întâistătător al nou înfiinţatei episcopii, cu sediul la Miercurea Ciuc. În cuvântul adresat Colegiului electoral, IPS Antonie Plămădeală a vorbit despre PS Ioan ca despre „un om plin de vigoare, înzestrat cu experienţă în lucrarea cu oamenii şi întemeierea şi consolidarea unei instituţii căreia îi revin sarcini uriaşe. Aceasta reclamă inteligenţă, bună pregătire teologică şi nu numai teologică... Această zonă are nevoie de un om destoinic, de un om menit să fie ctitor şi păstor de conştiinţe ortodoxe şi româneşti... iubitor de neam şi de glie românească şi, în acelaşi timp, să fie deschis semenilor de alte naţionalităţi şi cu alte convingeri religioase, pe care să-i respecte în măsura în care ne respectă neamul şi convingerile noastre”.

A fost hirotonit arhiereu la 20 iulie 1994 în Mănăstirea „Sf. Ilie” Topliţa, ctitorie a patriarhului Miron Cristea, fiind instalat la 25 septembrie 1994, în catedrala „Sf. Nicolae” din Miercurea Ciuc.

După instalarea sa în scaunul arhieresc de la Covasna, PS Ioan s-a văzut pus într-o situaţie extrem de dificilă. Avea de vindecat rănile adânci lăsate de ocupaţia străină din anii 1940-1944 şi din anii ce au urmat (mai ales din timpul Regiunii Autonome Maghiare), avea de redat speranţa în ajutorul neprecupeţit al lui Dumnezeu, în forţele proprii şi în forţa solidarităţii fraţilor întru credinţă şi neam.

După o bună cunoaştere a realităţilor din zonă, PS Ioan şi-a format o viziune de perspectivă asupra Ortodoxiei şi românităţii din eparhie, asupra relaţiilor cu celelalte culte şi etnii şi a stabilit priorităţile.

Într-o primă etapă, s-a acordat atenţie reparării, restaurării şi construirii unor noi biserici şi mănăstiri, şcolarizării unor preoţi din zonă, încadrării cu preoţi a tuturor parohiilor, asigurării unor condiţii decente de locuit pentru familiile preoţilor şi chiar găsirea de locuri de muncă pentru preotese.

A trimis la studii 120 de tineri

În momentul înfiinţării episcopiei, numărul preoţilor era infim, iar în toată eparhia nu erau 4 preoţi care să se fi născut pe aceste meleaguri. De aceea, până astăzi, PS Ioan a trimis peste 120 de tineri din judeţele Covasna şi Harghita să studieze la seminariile teologice şi facultăţile din ţară. Unii dintre aceştia sunt astăzi absolvenţi ai cursurilor de master, iar unii urmează chiar cursuri doctorale.

Nu de puţine ori, PS Ioan a fost arhitect sau inginer, economist sau chiar muncitor. Cele 140 de şantiere de construcţii, restaurări şi reparaţii de biserici, mănăstiri şi case parohiale au fost vizitate de zeci de ori, Preasfinţia Sa cunoscând în amănunt toate problemele legate de aceste lucrări.

Astăzi, majoritatea bisericilor din cele două judeţe sunt reparate şi restaurate, au preoţi destoinici şi, aşa cum spune PS Episcop Ioan, „viaţa a intrat într-o normalitate spirituală şi liturgică, însă cu specificul locului...”. Prin grija PS Ioan, în Episcopia Covasnei şi Harghitei, chiar şi parohiile cu câte 40-50 de credincioşi au preotul lor.

Dacă la venirea sa în eparhia nou înfiinţată funcţionau doar Mănăstirea „Sf. Ilie” - Topliţa şi Mănăstirea Doamnei - Moglăneşti, astăzi, Episcopia Covasnei şi Harghitei are 10 mănăstiri şi schituri, respectiv: mănăstirile „Sf. Nicolae” - Miercurea Ciuc, Izvoru Mureşului, Făgeţel, schiturile Gura Izvorului şi Dumbrăvioara (în judeţul Harghita) şi mănăstirile Mărcuş, Valea Mare şi Sita Buzăului (în judeţul Covasna).

„Episcopul păcii de la Cozia”

De asemenea, întrucât episcopia era nou înfiinţată şi nu avea clădiri în care să-şi desfăşoare activitatea, PS Ioan s-a îngrijit să cumpere mai multe clădiri pentru buna funcţionare a episcopiei, pentru sedii de protopopiate, pentru muzeele şi centrele culturale înfiinţate. S-au cumpărat clădiri care astăzi sunt prinse în circuitul economic, obţinându-se venituri necesare pentru toate activităţile sociale, culturale desfăşurate în cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

PS Episcop Ioan s-a implicat de foarte multe ori în problemele dificile ale ţării, în situaţii de conflicte sociale. Episcopul Argeşului şi Muscelului, PS Calinic, l-a numit „Episcopul păcii de la Cozia”, când, prin intervenţia sa, s-a putut evita o confruntare ce ar fi putut avea urmări dramatice, în timpul „mineriadei” din 1999.

A reprezentat Biserica Ortodoxă Română la mai multe reuniuni internaţionale, ecleziastice şi laice (conferinţe în Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Cipru) şi a participat ca reprezentat al patriarhului Teoctist la evenimente din viaţa Bisericilor Ortodoxe surori.

La 1 decembrie 2001, pentru „slujirea cu cinste, evlavie şi dragoste faţă de oameni a Cuvântului lui Dumnezeu”, prin decret prezindenţial, PS Ioan a primit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de comandor. Este preşedinte de onoare al Despărţământului ASTRA Covasna - Harghita, preşedinte de onoare al Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna. La 28 mai 2007, Preasfinţia Sa a primit, din partea IPS Mitropolit Laurenţiu al Ardealului, Crucea Şaguniană, cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Ardealului, pentru lucrarea pastoral-misionară, culturală şi filantropică de care se bucură credincioşii ortodocşi din judeţele Covasna şi Harghita.

▲ Funcţii, distincţii şi onoruri pentru PS Casian

De-a lungul vremii, PS Casian Crăciun a avut mai multe funcţii şi a primit mai multe distincţii: din anul 1996 este senator de onoare al Universităţii „Dunărea de Jos” - Galaţi, iar din 1999, preşedinte al Asociaţiei Filantropice Creştin Ortodoxe „Sf. Vasile cel Mare” - Galaţi; între 1999 şi 2001 a fost preşedinte de onoare al Institutului European de Ştiinţe Economice de pe lângă Universitatea gălăţeană „Dunărea de Jos”, iar din 2001 este co-preşedinte al Fundaţiei „Andreeana Juventus” - Galaţi; din 2002 este profesor universitar la Facultatea de Litere şi Teologie, respectiv Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”; din 2005 este preşedinte al Asociaţiei Filantropice Creştin Ortodoxe „Sf. M. Mc. Pantelimon”, iar din 2006 este preşedintele a două asociaţii ale medicilor creştin ortodocşi: „Sf. Doctori fără de arginţi Chir şi Ioan” din Galaţi, respectiv „Sf. Mc. Pantelimon şi Ermolae” din Brăila.

În 1989, PS Casian a primit Ordinul „Sf. Maria Magdalena” al Bisericii Ortodoxe a Poloniei, în 1996, Ordinul „Sf. Ap. Petru şi Pavel” al Mitropoliei de Veria, iar în 1999, Ordinul „Sf. Ap. Andrei” al Patriarhiei Ecumenice. În anul 2000 a primit, din partea Patriarhului Diodor I al Ierusalimului, ordinul „Voievod al Sfântului Mormânt”. În acelaşi an, preşedintele României i-a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de Mare Ofiţer.

PS Casian a înfiinţat, la rândul său, Ordinul „Crucea Sf. Ap. Andrei” al Epicopiei Dunării de Jos, precum şi distincţia „Vrednicia andreiană”, care au fost acordate, de-a lungul vremii, ierarhi ortodocşi din ţară şi din străinătate, precum şi unor personalităţi ale vieţii culturale şi sociale.

▲ Programe sociale, culturale şi educative la Covasna şi Harghita

PS Ioan Selejan este iniţiator, sprijinitor şi coordonator al mai multor programe sociale, culturale şi educative.

În anul 2001, a sprijinit înfiinţarea la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Topliţa o clasă de Teologie-Filosofie, cu o programă axată pe studiu teologic. În anul 1996 a înfiinţat, la Sfântul Gheorghe, Centul Eclesiastic de documentare „Nicolae Colan”, iar în 2001, la 1 decembrie, a inaugurat Centrul Cultural „Miron Cristea”, în fosta casă a prefectului român din perioada interbelică, Valeriu Oţetea, achiziţionată de episcopie, reparată şi reamenajată.

În 2006, PS Ioan a înfiinţat două protopopiate, la Topliţa şi la Întorsura Buzăului.

Este fondatorul mai multor publicaţii, printre care revista „Grai românesc” (1997), o cronică a vieţii bisericeşti, culturale şi sociale a comunităţii româneşti din curbura interioară a Carpaţilor, sau „Românii din Covasna şi Harghita” - 2000, prima sinteză monografică a comunităţilor româneşti din cele două judeţe ale eparhiei.

A promovat, organizat şi susţinut nouă ediţii ale Universităţii de vară de la Izvoru Mureşului şi a organizat, de asemenea, 13 ediţii ale sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice „Românii din SE Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”.

În plan social-caritativ, astăzi, cu sprijinul Preasfinţiei Sale, în cadrul Mănăstirii Mărcuş funcţionează Asociaţia „Sf. Iustina”, care are ca scop creşterea şi educarea în spirit creştin-ortodox a 10 fetiţe abandonate de părinţi la naştere.

O acţiune importantă este cea din anul 2005, când Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a donat 10 aparate de dializă Spitalului judeţean din Miercurea Ciuc. Multe alte acţiuni de amploare au dezvoltat activitatea socială a unei eparhii greu de condus. În octombrie 2007-ianuarie 2008, PS Ioan s-a implicat într-un program umanitar de ajutorare a familiilor nevoiaşe, finanţat cu 10 miliarde de lei vechi.

În fiecare iarnă, prin grija Preasfinţiei sale, sunt selectaţi 150 de copii proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse, cărora li se asigură zilnic o masă caldă la cantinele şcolilor şi liceelor din eparhie.

 

Citeşte mai multe despre:   sinod mitropolitan  -   Adunare eparhiala