Ciumarca, praznicul tămăduirii de ciumă

Credincioşii mehedinţeni din satul Godeanu prăznuiesc la finalul acestei săptămâni, vineri, 18 iulie, Ciumarca, o sărbătoare instituită chiar de Sfântul Nicodim de la Tismana, ocrotitorul Olteniei. Programul manifestărilor va începe la ora 9:00 cu Sfânta Liturghie săvârşită de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi.

Ca în fiecare an, în această perioadă, credincioşii mehedinţeni merg în procesiune de la poalele dealului Chiciora şi până în vârful acestuia, unde se vor ruga laolaltă ierarhi, preoţi şi credincioşi. Răspunsurile la strană vor fi date de către cele două grupuri psaltice ale Catedralei episcopale din Turnu Severin. Credincioşii care doresc să participe la acest eveniment o pot face adresându-se preoţilor de la parohii care organizează pelerinaje la această zi de sărbătoare.

Ciumarca reprezintă o zi specială ce se sărbătorea încă din vechime pentru apărarea de ciumă. Aceasta a fost instituită de Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, care ajungând în satele Mehedinţiului a constatat că acestea erau bântuite de ciumă, o boală molipsitoare care a decimat populaţia Europei în secolul al XIV-lea. Sfântul mergea prin sate în zilele de vineri, făcea rugăciuni împreună cu toţi locuitorii ca molima să ia sfârşit. Rânduiala se păstrează şi astăzi. Astfel, în fiecare sat de deal şi de munte din Mehedinţi se prăznuieşte această sărbătoare, la data stabilită pentru fiecare zonă.

O tradiţie din timpul Sfântului Nicodim

Cunoscută şi sub numele de „moartea neagră“, ciuma a fost una dintre cele mai violente pandemii din istoria omenirii, despre care se crede că ar fi izbucnit în Asia, răspândindu-se în Europa după anul 1347, unde a creat mare panică. Cel mai probabil, ea a ajuns în zonă prin intermediul corăbiilor care făceau comerţ intens în acea vreme. Scrierile veacului şi cercetările ulterioare arată că o treime din populaţia mondială a pierit de această molimă. Cu toate acestea, pe meleagurile noastre, numeroşi oameni au fost tămăduiţi prin lucrarea lui Dumnezeu şi mijlocirea Sfântului Nicodim de la Tismana. Potrivit tradiţiei, prin aceste locuri a trecut sfântul care, văzând suferinţa celor care erau bolnavi de ciumă, se ruga pentru ei, iar aceştia prin post şi rugăciune se vindecau.

Sfântul Nicodim a rânduit pentru fiecare sat o zi de vineri în care să se săvârşească Sfânta Liturghie la intrarea în localitate şi apoi să se citească rugăciunile de îndepărtare a bolilor molipsitoare. Aşa se face că în fiecare sat din zona de munte a Mehedinţiului se sărbătoreşte Ciumarca, zi de rugăciune obştească, pentru ca Dumnezeu să îi ferească pe locuitori de toate bolile sufleteşti şi trupeşti. Cu acest prilej, fiii satelor se revăd şi se bucură. Deşi se consumă mâncăruri de post, Ciumarca a devenit pentru fiecare dintre sate un al doilea hram, o a doua sărbătoare a localităţii respective.