Colocviile Putnei, un dar de la Dumnezeu

Mănăstirea Putna din judeţul Suceava organizează în aceste zile a IX-a ediţie a Simpozionului de istorie "Colocviile Putnei". La manifestarea care se va încheia mâine participă atât clerici, cât şi profesori de la mai multe universităţi din ţară.

Programul simpozionului a debutat miercuri-seară cu o slujbă de Te-Deum oficiată de un sobor de preoţi, care a fost urmată de un cuvânt de mulţumire adus lui Dumnezeu pentru binefacerile pe care le-a revărsat asupra primei ctitorii a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare în decursul celor 544 de ani, rostit de arhim. Melchisedec Velnic, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi stareţ al Mănăstirii Putna. Au urmat alocuţiuni susţinute de prof. Ştefan Andreescu, de la Institutul "Nicolae Iorga" din Bucureşti, Ovidiu Cristea, Sergiu Iosipescu şi de prof. univ. dr. Ştefan Sorin Gorovei, de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi. "S-a evidenţiat importanţa "Colocviilor Putnei" pentru istoria mănăstirii, cât şi a slăvitului Voievod Ştefan cel Mare. Totodată s-a pus în evidenţă importanţa publicării comunicărilor ce au fost deja înmănuncheate în revista "Analele Putnei". Sunt ample discuţii în jurul temelor abordate care aduc noi date despre slăvitul Voievod Ştefan, despre cucerirea Cetăţii Albe de către turci şi despre încercarea acestora de a supune Moldova", a explicat arhim. Melchisedec Velnic.

Comunicări ale vieţuitorilor din ctitoriile ştefaniene

Tot miercuri a avut loc lansarea volumului "Analele Putnei" numărul 9, care cuprinde lucrările susţinute în anul 2008 la "Colocviile Putnei" şi a volumului "Pro Bucovina. Repere istorice şi naţionale", publicat de Centrul de Cercetare şi Documentare "Ştefan cel Mare" al Mănăstirii Putna şi de Institutul Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta" din Iaşi. Ieri au fost susţinute comunicări de către mai mulţi profesori şi istorici din Bucureşti şi Iaşi în care s-au făcut observaţii cu privire la dobândirea puterii princiare în Moldova epocii ştefaniene, la relaţiile moldo-otomane sau la Cruciada din 1487. În prima parte a zilei de astăzi vor fi prezentate referate ale mai multor monahi şi monahii care vieţuiesc în ctitoriile Sfântului Ştefan cel Mare, iar de la ora 16:00 vor fi susţinute comunicări legate de viaţa Marelui Domnitor. Mâine, în ultima zi a simpozionului, participanţii vor merge într-o excursie de studii la bisericile şi mănăstirile din secolele XV-XVI din Bucovina. "Încă din anul 2004 când a avut loc sărbătoarea "Ştefan 500", istorici, oameni de cultură s-au grupat în jurul Mănăstirii Putna şi au adus noi date din trecutul acestei mănăstiri, al Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi al celorlalte ctitorii ale Marelui Voievod. Organizarea "Colocviilor Putnei" nu am simţit-o ca pe o obligaţie pe care o avem faţă de slăvitul Voievod Ştefan, ci ca pe un dar pe care ni l-a lăsat şi ni l-a îngăduit Dumnezeu. Ţinem aceste colocvii ca pe o datorie sfântă pe care o avem faţă de sfinţii strămoşi şi faţă de părinţii care s-au nevoit în această sfântă mănăstire. Începând cu anul acesta, "Colocviile Punei" găzduieşte şi comunicări susţinute de către părinţi, monahi din mănăstirile din Bucovina şi în mod deosebit de la cele trei mănăstiri care au supravieţuit în timpul perioadei Imperiului habsburgic: Suceviţa, Dragomirna şi Putna", a mai spus arhim. Melchisedec Velnic.