Comemorarea poetului naţional Mihai Eminescu în Capitală

Data de 15 ianuarie are o dublă semnificaţie pentru cultura românească. În primul rând, este ziua naşterii lui Mihai Eminescu, iar din 2010 această dată reprezintă şi Ziua Culturii Naţionale. Ca şi în anii trecuţi, Mihai Eminescu a fost pomenit la mormântul său din cimitirul „Şerban Vodă”-Bellu şi la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Anul acesta s-au împlinit 171 de ani de la naşterea „Luceafărului poeziei româneşti”, Mihai Eminescu. Acest moment, care din anul 2010 este asociat cu Ziua Culturii Naţionale, a fost marcat solemn prin săvârşirea unor slujbe de pomenire în Capitală.

La Catedrala Patriarhală, slujba Parastasului a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhi­episcopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori ai sfântului locaş. La finalul slujbei de pomenire, Preasfinţia Sa a rostit un cuvânt în care a elogiat personalitatea marelui poet.

„Biserica face astăzi slujbe de pomenire pentru «poetul nepereche» sau «omul deplin al culturii române», aşa cum a fost numit Mihai Eminescu. În urmă cu 11 ani, ziua naşterii sale a devenit sărbătoare a culturii româneşti deoarece Mihai Eminescu reprezintă tot ceea ce are frumos şi sublim sufletul românesc. El s-a născut într-o familie de oameni credincioşi şi a fost botezat într-o biserică din județul Botoşani închinată Născătoarei de Dumnezeu. Peste ani, cu condeiul său inspirat avea să-i închine Sfintei Fecioare versuri alese. De asemenea, de timpuriu, în chiliile mătuşilor, Eminescu avea să descopere rugăciunea şi cuvintele Evangheliei, pe manuscrisul poeziei «Luceafărul» găsindu-se mai multe trimiteri la textul Evangheliei după Ioan. Poetul a fost şi un apărător al drepturilor românilor care trăiau dincolo de graniţele ţării. El a militat pentru unitatea românilor, organizând întâlniri cu alţi tineri oriunde era la studii şi scriind mult despre ținuturile locuite de români care nu se aflau atunci în graniţele statului român. Eminescu a fost un mare patriot, îndemnându-i şi pe alţii să îşi iubească ţara şi neamul”, a spus Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

În aceeaşi zi, la mormântul lui Mihai Eminescu din cimitirul „Şerban Vodă”-Bellu ortodox, un sobor de preoţi sub protia părintelui consilier patriarhal onorific Florin Şerbănescu de la Parohia „Sfântul Stelian”-Lucaci a oficiat slujba Parastasului. Din sobor au făcut parte şi părintele consilier eparhial Ginel Aurelian Ivan de la Sectorul cimitire, monumente şi servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi preoţi slujitori în cimitirele de stat.

În cuvântul rostit după slujba de pomenire, părintele Florin Şerbănescu a vorbit despre importanţa activităţii poetului Mihai Eminescu în istoria culturii româneşti.

„Eminescu ne-a lăsat o limbă românească de-o frumuseţe, mlădiere şi căldură extraordinare. Mlădierea atât de frumoasă a limbii române, Eminescu a exprimat-o în primul rând în versuri, dar el a fost şi un mare publicist. Prin aceasta, el este urmaşul lui Varlaam, al lui Dosoftei, al lui Coresi sau al lui Antim Ivireanul şi al altora ca ei, care sute de ani au trudit în Biserica noastră strămoşească la mlădierea acestei limbi, pe care trebuie să o păstrăm ca un tezaur, pentru noi şi pentru urmaşii noştri. În fiecare an, Biserica face pomenirea lui Mihai Eminescu în această zi în care se suprapun cele două momente semnificative, de adâncă reflecţie asupra valorilor noastre naţionale. Anul acesta a fost proclamat ca «Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul» deoarece legătura cu cei dinaintea noastră, care acum înmiresmează pământul românesc în toate laturile sale, reprezintă temelia şi piatra fundamentală pe care ne sprijinim noi şi pe care trebuie să o împărtăşim şi celor care vin după noi. Biserica face acest popas la mormântul marelui poet în fiecare an pentru a arăta că nu a uitat niciodată ce reprezintă valorile fundamentale ale fizionomiei noastre etnice, culturale şi spirituale”, a spus părintele Florin Şerbănescu.

Înainte de săvârşirea slujbei de pomenire, soborul de slujitori a depus la mormântul poetului naţional o coroană de flori din partea Arhiepiscopiei Bucureştilor.