Conferință despre tipărituri arabe din provincii otomane la Biblioteca Sfântului Sinod

În zilele de 5 și 6 septembrie 2022, în Sala „Conon Arămescu-Donici” a Bibliotecii Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim din Capitală s-a desfășurat prima conferință din cadrul proiectului internațional TYPARABIC. Proiectul, coordonat de dr. Ioana Feodorov în calitate de director științific, este găzduit de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

Colocviul intitulat „For and against. Attitudes towards printing in the Ottoman capital in the 16th-18th centuries” („Pentru și împotrivă. Atitudini vis-a-vis de tipări­turi în capitala otomană în secolele 16-18”) deschide seria întâlnirilor științifice ale acestui proiect de cercetare finanțat la nivel european prin intermediul primului grant avansat acordat unei instituții din România de Consiliul European pentru Cercetare.

Printre vorbitori, pe lângă coordonatoarea proiectului, s-au numărat: părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, consilier patriarhal și directorul Bibliotecii Sfântului Sinod; Orlin Sabev, membru al Institutului de Studii Balcanice și al Centrului de Tracologie din Sofia, Bulgaria; Hasan Çolak, profesor la Universitatea TOBB de Economie și Tehnologie din Ankara, Turcia; Taisiya Leber, cercetătoare în cadrul Universității „Johannes Gutenberg” din Mainz, Germania, precum și alți cercetători și profesori.

Membrii proiectului cercetează contextul și consecințele tipăririi de cărți liturgice, patristice și polemice în limba arabă, în secolele mențio­na­te, în provinciile otomane din răsăritul Mediteranei, pentru arabii creștini de rit bizantin și pentru cei catolici. Aceștia realizează o analiză aprofundată a legăturilor dintre Țările Române și alte state est-europene, pe de o parte, și creștinii de expresie arabă din Imperiul Otoman, pe de altă parte, din perspectiva progresului social pe care l-a adus în Orientul Apropiat cultura tiparului, la care românii au contribuit în mod esențial.

Dr. Ioana Feodorov, coordonatorul proiectului TYPARABIC, ne-a oferit mai multe informații privitoare la desfășurarea acestui prim colocviu și la participanți: „Proiectul se ocupă de transferul tiparului în caractere arabe dinspre Europa de Est către țările Levantului, mai precis către provinciile arabofone, locuite de creștini arabi, din cuprinsul Imperiului Otoman. Există 16 vorbitori, dintre care 10 sunt membri ai echipei de bază și 6 sunt invitați. Aceștia au abordat mai întâi istoria tipar­ni­­țelor din Constantinopol, în toate limbile și în toate scrierile, respectiv turcă, greacă, ebraică și armeană, apoi începutul tiparului în Țările Române, unde rolul principal l-a avut Sfântul Ierarh Martir Antim Ivi­reanul. S-au ocupat și de tiparnița de la Iași, care a fost cerută domnului Moldovei Ioan Mavrocordat pentru a se tipări carte de cult în limba arabă pentru creștinii din Patriarhia Antiohiei, în jurul anului 1745. Cercetăm un corpus de circa 50 de cărți tipărite în limba arabă și cu caractere arabe”.

Cu ocazia desfășurării acestei conferințe, la Biblioteca Sfântului Sinod a fost organizată și o expoziție de carte rară.