Conferința națională „Filosofie și Filocalie” la București

Citiţi şi: A doua zi a Conferinței naționale „Filosofie și Filocalie”

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București organizează, în ­perioada 27-28 martie, ediția a doua a Conferinței naționale „Filosofie și Filocalie”, în parteneriat cu Centrul de cercetare a istoriei ideilor filosofice din cadrul Facultății de Filosofie din București. Tema conferinței este „Contemplând Cuvântul prin cuvinte și în tăcere”.

Primele două secțiuni ale evenimentului s-au desfășurat joi, 27 martie, în Amfiteatrul „Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă. În deschidere, părintele lect. dr. Cosmin Pricop, decanul Facultății „Justinian Patriarhul”, a subliniat importanța colaborării dintre cele două școli superioare și a disponibilității de a fi receptivi la multiple perspective în cadrul dialogului academic: „Parteneriatul dintre cele două facultăți sugerează dorința de deschidere către dialogul onest cu celelalte domenii de studiu și cercetare academică. Nu ne dorim un dialog de tip bastion în care fiecare din domeniile implicate să își exprime sau să își apere opiniile și convingerile fără a avea interesul opiniei critice la propriile afirmații, disponibilitatea ascultării celorlalți sau capacitatea lărgirii propriilor perspective. Momente ca cel de astăzi și de mâine ar fi de dorit să constituie prilejuri prin care teologia ortodoxă să depășească o anumită închistare care adesea se poate transforma într-un soi de autoizolare în peisajul discursului academic și științific. Ca parte integrantă a învățământului universitar, teologia trebuie să își reactualizeze vocația dialogului argumentat și fundamentat științific, fără a se speria de posibilitatea că un asemenea exercițiu va avea efectul nedorit al diluării sentimentului religios sau a credinței. Doresc să aduc în discuție și necesitatea organizării unor astfel de întâlniri pentru sănătatea mediului academic, iar nu având asupra noastră presiunea rezultatelor. Avem nevoie constant de astfel de evenimente”.

Prima secțiune de comunicări științifice a fost moderată de părintele conf. dr. Marian Vild, directorul Departamentului de Teologie Istorică, Biblică și Filologie al instituției, care a explicat că această conferință reprezintă continuarea unui demers mai vechi: „Dintr-o perspectivă diacronică, seria de manifestări științifice sub egida «Filosofie și Filocalie» este în continuitate cu întâlniri mai vechi, desfășurate sub egida «Dialogul dintre Filosofie și Teologie». (...) Filocalia este foarte importantă în spațiul creștin. Din perspectiva aceasta, și noi, românii, am adus o contribuție pentru colecția modernă numită Filocalia. În mod special îi suntem datori Părintelui Dumitru Stăniloae pentru că avem o Filocalie tradusă de el. Acesta ne oferă o colecție mai bogată decât cea grecească, și noi ne-am putut împărtăși de ea în vremuri foarte grele, în comunism. Într-un mod providențial, dacă prima ediție a acestei conferințe a avut loc la 30 de ani de la adormirea Părintelui Dumitru Stăniloae, organizăm ediția a doua în anul trecerii în rândul sfinților a Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae”.

În cadrul primei secțiuni au conferențiat: acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, cu prelegerea „Cum Îl cunoaștem pe Dumnezeu?”; părintele decan Cosmin Pricop, cu prelegerea „«Și am văzut slava Lui...» - Experiența vederii în Evanghelia după Ioan, cap. 1”; prof. dr. Dan Chițoiu de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu prelegerea „Contemplare și dincolo de contemplare. Experierea Cuvântului și percepția spirituală”, și părintele prof. dr. Constantin Preda, care a vorbit despre „Pedagogia vederii (Ioan 20). De la vederea fizică la contemplarea tainei Învierii lui Hristos”.

În cadrul celei de a doua secțiuni, moderată de părintele profesor Constantin Preda, au luat cuvântul: părintele conf. dr. Marian Vild; prof. dr. Viorel Vizureanu; arhidiacon lect. dr. Eugen Maftei și lect. dr. Ștefan Ionescu-Berechet.

Arhidiaconul Eugen Maftei, consilier eparhial la Sectorul învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care a susținut prelegerea „Omul cuvântător - «umbră a Cuvântului». Elemente de antropologie atanasiană”, ne-a spus: „Am ales o temă care se referă la câteva elemente de antropologie în teologia Sfântului Atanasie cel Mare. Am pornit de la o sintagmă regăsită în Tratatul despre întruparea Cuvântului, anume «omul, umbră a Cuvântului». Expresia se regăsește în forma aceasta doar o singură dată, însă în contextul foarte interesant în care Sfântul Atanasie prezintă relația omului cu Dumnezeu, relație încadrată în schema mai largă a relației dintre «chip» și «după chipul» lui Dumnezeu. În felul acesta, Sfântul Atanasie, folosindu-se de o imagine solară, poate arăta în ce fel omul, care este creat din nimic și tinde să se ducă în nimic, poate totuși să existe veșnic în relație cu Creatorul său. Este o relație de participare, iar expresia de «umbră» reflectă tocmai această ipostază. Omul nu este asemenea Cuvântului, Lumină și strălucire a lui Dumnezeu, ci se împărtășește de această Lumină în măsura în care Soarele îl umbrește”.

În după-amiaza aceleiași zile s-a desfășurat a treia secțiune a conferinței, moderată de prof. dr. Savu Totu, care i-a avut ca vorbitori pe părintele asist. dr. Georgian Păunoiu, părintele asist. dr. Alexandru Atanase Barna, prof. dr. Viorel Cernica și părintele dr. Bogdan Tătaru-Cazaban. Fiecare din cele trei secțiuni ale conferinței a fost urmată de câte o sesiune de discuții.