Conferinţă online despre exil, diasporă şi migraţie susţinută la Sibiu

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu a iniţiat o serie de conferinţe online cu tema migraţiei şi pastoraţiei credincioşilor români din afara graniţelor ţării. Cadrele didactice şi studenţii teologi au avut posibilitatea să asculte joi, 22 aprilie, o prelegere susţinută de teologul şi diplomatul Teodor Baconschi.

La conferinţa organizată în mediul online, în cadrul Anului omagial al pastorației românilor din afara României în Patriarhia Română, au participat Înaltprea­sfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhi­episcopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, decanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, pr. conf. dr. Daniel Buda, cadre didactice, preoţi şi studenţi teologi.

Tema prelegerii susţinute de Teodor Baconschi a fost „Exil, diasporă, migraţie: instrucţiuni de folosire”. Invitatul Facultăţii de Teologie din Sibiu a făcut o incursiune în istorie pentru a evidenţia dinamica socio- politică prin care s-a născut instituţia surghiunului, exilului, o izolare forţată de comunitate ce însemna pentru persoana exilată o moarte civică, o lipsire de patrie, de compatrioţi şi de comunitatea unde s-au afirmat. Activ folosită în Imperiul Roman, instituţia exilului a trecut şi la Imperiul Bizantin, Teodor Baconschi amintind de cazul unor Sfinţi Părinţi, cum este Sfântul Ioan Gură de Aur, care a plătit cu exilul pentru critica sa la adresa derapajelor morale de la curtea imperială. Mai apoi, invitatul a amintit de modul brutal în care a fost folosită exilarea în Uniunea Sovietică, disidenţii fiind nevoiţi să-şi părăsească ţara împotriva voinţei lor, aşa cum a fost cazul lui Aleksandr Soljeniţîn.

În continuarea prelegerii, a fost amintită prima migraţie românească, începută la finalul secolului al XIX-lea, când românii din Transilvania, goniţi de sărăcie, au plecat definitiv sau temporar în Statele Unite ale Americii, unde au întemeiat cele mai vechi comunităţi româneşti din afara graniţelor ţării. Un al doilea val de emigrare a avut loc după al Doilea Război Mondial, când o parte din elita intelectuală românească a reuşit să plece din ţara ocupată de comunişti, păstrând legături cu regalitatea aflată în exil şi reuşind să ofere lumii o perspectivă asupra evenimentelor politice şi stării sociale de dincolo de cortina de fier.

În cele din urmă, la intrarea României în Uniunea Europeană a avut loc un adevărat exod al românilor, în special în ţările europene, cu efecte dramatice la nivel economic, demografic, social etc. Teodor Baconschi a vorbit despre comunitatea firavă a românilor de la Roma din perioada în care a fost ambasador pe lângă Sfântul Scaun, o comunitate care se ruga într-un spaţiu improvizat, lucru care s-a schimbat după vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, când, impresionat de felul în care a fost primit, a cerut Conferinţei Episcopale italiene să ofere ospitalitate liturgică românilor din Italia. În prezent, cei peste 1,2 milioane de români din Italia formează peste 300 de parohii, au episcop şi arhiereu-vicar, preoţi şi lăcaşuri de cult.

Situaţia este similară în Spania şi apropiată în Germania şi-n alte ţări europene şi de aceea Biserica are misiunea de a înţelege această dinamică, fără prejudecăţi şi cu deschidere faţă de noile generaţii de români care se nasc în aceste ţări.

O pastoraţie aparte

Teodor Baconschi a adus în discuţie şi problema limbii în cultul din comunităţile diasporei, dat fiind faptul că generaţiile de tineri şi copii români nu mai cunosc atât de bine limba română, apar căsătorii mixte şi implicit nevoia de a oficia sfintele slujbe şi în limba ţării gazdă. Misiunea de mărturisire şi trăire a credinţei ortodoxe, continuatoare a tezaurului apostolic, trebuie adaptată la realităţile diasporei, prin intermediul limbii din ţara respectivă, pentru ca aceste comunităţi să nu mai fie privite ca o curiozitate orientală, exotică, ci ca un loc de propovăduire a Evangheliei lui Hristos, un loc unde oamenii se convertesc şi îl găsesc pe Dumnezeu mărturisit în spirit apostolic.

Prelegerea a fost urmată de un cuvânt de mulţumire, apreciere şi binecuvântare din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Laurenţiu. Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări venite în special din partea studenţilor de la Facultatea de Teologie din Sibiu proveniţi din diaspora românească.