Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Creştinismul, cea mai persecutată religie a lumii

Creştinismul, cea mai persecutată religie a lumii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Gheorghe Cristian Popa - 09 Ianuarie 2013

Reprezentanţa Bisericii Ortodoxe Române pe lângă instituţiile europene a publicat câteva concluzii pe marginea Raportului asupra libertăţii religioase întocmit de organizaţia internaţională "Aid to the Church in Need" (ACN), prezentat la Bruxelles la finalul anului trecut, în cadrul unui eveniment găzduit de Parlamentul European. Potrivit acestui raport, creştinismul continuă să fie cea mai persecutată religie a lumii.

Raportul ACN oferă o perspectivă de ansamblu asupra nivelului de libertate religioasă în peste 250 de ţări din întreaga lume. Atenţia autorilor a fost focusată asupra tuturor minorităţilor religioase din aceste state şi a măsurii în care acestora le este permisă manifestarea liberă a credinţei lor. "Avem nevoie de o înţelegere completă a libertăţii religioase, iar nu de una minimalistă, iar o astfel de înţelegere presupune cel puţin cinci niveluri, însoţite adesea de foarte importante precizări. În primul rând, este vorba despre libertatea de manifestare în public a credinţei, iar nu de a o practica exclusiv în sfera vieţii private. Apoi, este vorba de dreptul comunităţilor religioase de a se organiza în mod liber, fără nici un amestec din partea statului. De exemplu, cultele trebuie să se bucure de libertatea de a-şi numi slujitorii potrivit propriilor criterii. În al treilea rând, orice persoană trebuie să se bucure de libertatea de a se converti de la o credinţă religioasă la alta sau la nici una. În al patrulea rând, orice comunităţi religioase trebuie să se bucure de libertatea desfăşurării cultului propriu, iar aceasta include dreptul de a construi lăcaşuri de cult. În fine, trebuie asigurată libertatea nu doar de a-i catehiza pe propriii membri, ci şi de a-şi prezenta credinţa în faţa celor din afara comunităţii, de a face misiune", a precizat Peter Sefton-Williams, şeful echipei de redactare a raportului.

Principala descoperire a raportului ACN constă în identificarea unei uşoare tendinţe de ameliorare a situaţiei la nivelul legislaţiei, dublată însă de o ceva mai accentuată înrăutăţire pe teren. Cu alte cuvinte, în multe părţi ale lumii, opinia publică a început să fie mai mult conştientă de importanţa asigurării libertăţii religioase tuturor cetăţenilor, iar subiectul a fost mai des în atenţia mass-media. În consecinţă, multe parlamente au făcut paşi importanţi în elaborarea şi adoptarea unei legislaţii îmbunătăţite în această privinţă. De asemenea, mai ales în lumea arabă, a crescut numărul de consilii interreligioase care îi aduc laolaltă pe liderii religioşi ai comunităţilor prezente în respectivele state. Pe de altă parte însă, în realitate, mai ales acolo unde nerespectarea libertăţii religioase era deja o problemă, situaţia s-a înrăutăţit sensibil pe parcursul ultimelor 12 luni. De cele mai multe ori, această evoluţie s-a concretizat în acte de violenţă şi persecuţie, şi tot de cele mai multe ori victimele au fost din rândul comunităţilor creştine. Deşi autorii raportului nu indică un număr exact, Sefton-Williams a făcut referire la o cifră propusă de Vatican la începutul acestui an, indicând că aproximativ 200 milioane de creştini din întreaga lume suferă diferite forme de violenţă din cauza credinţei lor.

O altă evoluţie îngrijorătoare semnalată în cadrul raportului o reprezintă tendinţa, în unele ţări occidentale, în frunte cu Marea Britanie, de a impune o formă agresivă de secularism, care nu doar că reduce manifestarea credinţei religioase la cadrul strict privat, dar ridică serioase probleme legate de asigurarea respectării libertăţii de conştiinţă a credincioşilor.

105.000 creştini au murit pentru credinţa lor în 2012

Un alt raport realizat de ONG-ul "Porţi deschise", intitulat "Indexul mondial al persecuţiilor" şi remis cotidianului francez "Le Monde" pe 8 ianuarie, arată că violenţa şi discriminările la adresa creştinilor au cunoscut o creştere alarmantă în Africa subsahariană. "Peste 150 milioane de creştini suferă discriminări grave şi acte de violenţă venite din partea unor persoane de alte religii şi regimuri totalitariste", se precizează în raport. Această situaţie se datorează, în principal, creşterii în numeroase ţări a islamismului radical, în timp ce situaţia se îmbunătăţeşte pentru creştinii din ultimele ţări comuniste, cu excepţia Coreei de Nord.

După o statistică întocmită de Biserica Catolică, în jur de 105.000 de creştini din toată lumea au murit pentru credinţa lor în anul 2012, potrivit doxologia.ro. Această informaţie a fost publicată pe data de 21 decembrie de coordonatorul Comisiei de Observare pentru Libertatea Religioasă din Italia, Massimo Introvigne. Statisticile oferite de acest expert sunt cu adevărat îngrijorătoare: în medie, la fiecare cinci minute, o persoană moare în lume pentru că este creştin. Cercetătorul a desluşit cele mai persecutate regiuni, localizate în mare parte pe continentul african: Nigeria, Somalia şi Mali. Mari riscuri se găsesc şi în Pakistan, în anumite regiuni ale Egiptului, în ţările în care regimurile comuniste totalitare încă mai există şi astăzi, în frunte fiind Coreea de Nord sau în ţările care sunt parţial sub influenţa naţionalităţilor etnice, precum India. În ceea ce priveşte sursele persecuţiilor, expertul menţionează în primul rând ideologiile agresive: "Pe de o parte există persecuţii crunte, crime şi torturi care iau naştere din anumite ideologii; ideologia fundamentalismului islamic radical, versiunile mai violente ale naţionalismului etnic şi ideologiile vechiului comunism".