Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Cu iahtul spre litoral, pe canalul Dunăre-Bucureşti

Cu iahtul spre litoral, pe canalul Dunăre-Bucureşti

Data: 27 Mai 2008

▲ Directorul Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CNACN), Ovidiu Cupşa, a declarat că utilitatea acestui canal este „extrem de importantă“, atât pentru legarea Dunării de Bucureşti, cât şi pentru introducerea capitalei în Coridorul 7 Pan-European, ce face legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră ▲ Astfel, municipiul Bucureşti va deveni a cincea capitală de pe Dunăre şi port la două mări ▲

Construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti ar putea reîncepe la sfârşitului anului 2009. Canalul va avea o lungime de 103 kilometri, din care 71 pe râul Argeş şi 32 pe râul Dâmboviţa, traficul anual de mărfuri estimându-se la 20 milioane de tone. Directorul Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CNACN), Ovidiu Cupşa, a precizat că, până la sfârşitul anului 2009, este estimată finalizarea studiului de fezabilitate şi proiectarea lucrării, cu fonduri guvernamentale, urmând ca, în 4-5 ani, investiţia, care se ridică la aproape 500 de milioane de euro, să fie finalizată. Amortizarea investiţiei este preconizată a se realiza în circa 14 ani. Suma respectivă nu include şi fondurile necesare pentru construirea a două porturi, în localităţile din estul şi sudul capitalei, Glina şi 1 Decembrie.

Preţurile cresc deja în zona ce va fi tranzitată de viitorul canal

Potrivit lui Ovidiu Cupşa, „în sudul şi estul Bucureştiului este deja o efervescenţă a creşterii preţului terenurilor, ca urmare a construirii noului canal“. „Canalul Dunăre-Bucureşti va face parte dintr-un coridor Pan-European şi ne înscriem în prioritatea unu de dezvoltare, deci practic suntem eligibili pentru fonduri europene“, a precizat Ovidiu Cupşa. Potrivit acestuia, utilitatea canalului este „extrem de importantă“, atât pentru legarea Dunării de Bucureşti, cât şi pentru introducerea capitalei în Coridorul 7 Pan-European, ce face legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră. Astfel, municipiul Bucureşti va deveni a cincea capitală de pe Dunăre şi port la două mări. În perioada următoare, CNACN va suplimenta cu aproximativ 20 de posturi organigrama companiei, prin înfiinţarea noii Direcţii Canal Dunăre-Bucureşti şi, odată cu demararea lucrărilor de construcţie, se vor crea câteva mii de noi locuri de muncă. „Sigur se va lucra pe salarii foarte bune, fiind vorba de firme internaţionale care vor concesiona lucrările, şi sper ca românii constructori care sunt plecaţi acum în străinătate să se întoarcă pentru a munci în ţară“, a declarat directorul CNACN. Prefectul judeţului Constanţa, Dănuţ Culeţu, a declarat că finalizarea construirii canalului va oferi oportunităţi de dezvoltare extraordinare, iar bucureştenii vor putea ajunge cu iahturile pe litoral.