De pe lespedea Sfântului Mormânt, în inimile noastre

După o lungă perioadă de post şi rugăciune, în care fiecare dintre noi a încercat să mediteze mai mult, să conştientizeze păcatele şi să se căiască pentru ele, după o perioadă de urcuş duhovnicesc prin rugăciune şi fapte bune, am ajuns să trăim marea bucurie a Învierii Domnului. Şi în acest an, credincioşii din Bucureşti, precum şi o bună parte dintre cei din ţară, au putut duce acasă Lumina Sfântă adusă de la Ierusalim.

Esplanada Catedralei patriarhale a fost neîncăpătoare sâmbătă noaptea pentru miile de credincioşi care au venit să ia Lumina Sfântă de la Patriarhul României. Urcuşul duhovnicesc din cele şapte săptămâni de post şi asceză a culminat cu trăirea bucuriei Învierii, a rugăciunilor din Canonul Paştelui şi a Sfintei Liturghii săvârşite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Chemarea liturgică a Patriarhului României, "Veniţi de primiţi Lumină!", a aprins nu numai lumânările şi candelele celor care au venit la slujbă, ci şi sufletele lor, astfel încât imnul "Hristos a înviat!" a făcut să vibreze inimile tuturor.

Bărbaţi şi femei de toate vârstele, copii şi tineri cu sufletele înflăcărate "şi-au curăţit simţirile" pentru a putea vedea "pe Hristos strălucind, cu neapropiata lumină a Învierii", după cum se arată în prima cântare a Canonului, făcându-se fiecare mărturie vie a celei mai mari bucurii a creştinismului.

Imediat după miezul nopţii, clopotele de la Patriarhie au răsunat ducând în zări vestea Învierii, iar preoţii cu făclii au mers în mijlocul mulţimii, ca fiecare să poată aprinde candela şi inima cu lumină.

La finalul Canonului Învierii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit credincioşilor despre acest mare Praznic, despre adevărurile ce se desprind precum şi despre Sfânta Lumină, ca dar al lui Dumnezeu pentru noi, oamenii.

"Lumina pe care am primit-o în noaptea aceasta de Paşti este adusă de la Ierusalim ca un dar al Mântuitorului Iisus Hristos pentru cei care păstrează dreapta credinţă şi Îl iubesc pe El. Lumina de la Ierusalim, de la Mormântul Domnului, vine în fiecare an după slujba Vecerniei, ca urmare a rugăciunilor poporului şi în special ale rugăciunilor Patriarhului Ierusalimului, chiar pe lespedea Mormântului Învierii Domnului. Ea reprezintă o minune a Ortodoxiei, ca o încurajare a noastră, a tuturor, ca o mărturie că Hristos Domnul Cel înviat, deşi este înălţat la cer întru slavă, este tainic prezent în mijlocul poporului dreptmăritor şi ca semn de comunicare şi confirmare a dreptei credinţe şi a iubirii noastre faţă de El trimite în fiecare an lumina aceasta sfântă care la început nu arde. Este o lumină neobişnuită şi lumina aceasta este împărtăşită tuturor popoarelor ortodoxe care trimit delegaţii la Sfântul Mormânt al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos", a arătat Patriarhul României.

Învierea lui Hristos, biruinţă asupra morţii

În continuare, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a reliefat credincioşilor prezenţi trei adevăruri privind Învierea lui Hristos.

"Învierea lui Hristos este biruinţa asupra morţii şi începutul unei alte vieţi, începutul vieţii veşnice încă din lumea aceasta. Al doilea adevăr este că Învierea lui Hristos este începătură sau arvună a Învierii tuturor oamenilor, nu numai a creştinilor, ci a învierii de obşte sau universale a tuturor oamenilor din lume. În al treilea rând, Învierea lui Hristos este Lumina sau sensul ultim al vieţii oamenilor şi al întregului univers", a arătat Prefericirea Sa

Totodată, Patriarhul României a evidenţiat faptul că Trupul Mântuitorului după Înviere nu mai era acelaşi, ci unul schimbat. Deşi îşi păstrează identitatea pentru că arată ucenicului Său Toma urmele cuielor Răstignirii Sale pe Cruce şi urma lancei cu care a fost străpuns în coastă, totuşi, trupul Lui nu mai este ca un trup al omului obişnuit.

"El este materie înduhovnicită şi îndumnezeită. El este liber de orice determinism al naturii, orice determinism al spaţiului şi al timpului. De aceea, Hristos Domnul în seara Învierii Sale intră în camera unde se aflau ucenicii Săi prin uşile încuiate, fără să spargă uşile şi fără să-şi rănească Trupul Său. În seara aceleiaşi zile a Învierii Sale din morţi, Hristos Domnul este prezent la Ierusalim intrând prin uşile încuiate şi spunând ucenicilor Săi "Pace vouă!". În acelaşi timp, El este călător necunoscut cu Luca şi Cleopa în drum spre Emaus", a arătat Patriarhul Daniel.

Deşi cei doi ucenici nu l-au cunoscut iniţial, aceştia au realizat abia în momentul în care Hristos a binecuvântat pâinea şi a frânt-o. Însă în acelaşi timp El a dispărut, fără ca cei doi să ştie unde s-a dus pentru că nici uşa nu s-a deschis şi nici fereastra.

"El S-a făcut nevăzut nu pentru că a fugit, nu pentru că S-a îndepărtat de ei, ci pentru că S-a făcut nevăzut ascunzându-Se în pâinea binecuvântată în Sfânta Euharistie. Şi de atunci până astăzi Hristos Cel înviat din morţi este prezent în mijlocul poporului dreptcredincios care Îl iubeşte şi mai ales în Sfânta Taină a Sfintei Euharistii sau Sfintei Împărtăşanii", a mai spus Patriarhul României.

Învierea Lui Hristos, arvuna învierii noastre

Totodată, Preafericirea Sa a arătat, citând pe Apostolul Pavel, că Mântuitorul Cel înviat este începătura învierii tuturor oamenilor şi de aceea Învierea, ca sărbătoare, nu este prăznuită în biserică, ci în afara ei, pentru că nu priveşte numai pe creştini, ci pe toţi oamenii. Şi pe cei care au crezut şi pe cei care nu au crezut în El, fiindcă Învierea de obşte sau universală este darul lui Dumnezeu pentru toţi oamenii.

"Toţi oamenii vor învia la sfârşitul veacurilor, când Hristos Domnul va veni cu slavă şi putere multă să judece viii şi morţii şi a cărui Împărăţie nu va avea sfârşit, după cum mărturisim în Crez. Cei care au crezut în El, L-au iubit şi au împlinit voia Lui se vor bucura veşnic. Cei care au refuzat iubirea Lui vor simţi durerea vidului spiritual prin sufletul lor pentru că nu i-au răspuns iubirii Lui", a transmis în cuvântul de învăţătură Patriarhul României.

Cozonac şi ouă roşii pentru cei care au participat la slujbă

Sărbătoarea Învierii Mântuitorului a continuat prin oficierea în Catedrala patriarhală a Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori ai Catedralei patriarhale.

Printre oaspeţii de seamă din acest an din noaptea de Înviere s-au numărat şi membri ai familiei regale de România, reprezentanţi ai Bisericii Anglicane, precum şi autorităţi.

La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a mulţumit credincioşilor pentru participare şi le-a dăruit Pastorala de Sfintele Paşti, cozonac şi ouă roşii, precum şi câte o iconiţă cu Învierea Domnului Hristos.

Astfel, credincioşii au primit hrană duhovnicească, cu care să îşi hrănească sufletele, dar şi hrană trupească, fiecare putând duce acasă, pe lângă bucuria Învierii, şi candela cu lumină, şi un cozonac şi ouă roşii.

Sfânta Lumină a fost adusă de la Ierusalim

De trei ani, atât credincioşii din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor, cât şi cei din celelalte eparhii ale Patriarhiei Române primesc în noaptea de Înviere Lumina Sfântă coborâtă în chip miraculos la Ierusalim, pe lespedea Sfântului Mormânt.

Şi în acest an, Lumina Sfântă a fost adusă la Bucureşti de o delegaţie a Patriarhiei Române condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Preasfinţia Sa a ajuns sâmbătă seara pe Aeroportul internaţional "Henri Coandă", unde a fost întâmpinat de o impresionantă delegaţie a eparhiilor şi protoieriilor din ţară, fiecare dorind să transmită credincioşilor pe care îi păstoresc lumină din Lumina Sfântă.

De la aeroport, delegaţia a mers către Catedrala patriarhală, unde a fost întâmpinată de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un cuvânt către credincioşii prezenţi. Alături de Preafericirea Sa a fost şi Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, şi un sobor de preoţi şi diaconi.

Patriarhul României a spus că această Lumină a venit cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teofil al III-lea al Ierusalimului, aducând şi salutul frăţesc al Bisericii Ortodoxe Române. Lumina a fost luată îndată după ce a venit din cer şi a atins Mormântul Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Totodată, Patriarhul României a evidenţiat pe cei care au sprijinit delegaţia română pentru a putea aduce Sfânta Lumină de la Ierusalim.

"Mulţumim lui Dumnezeu pentru acest dar, mulţumim Preasfinţitului Episcop-vicar Varsanufie Prahoveanul şi membrilor delegaţiei, Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, Părintele Corneliu Andraşcu, care au însoţit pe Preasfinţitul şi, desigur, aşa cum s-a spus şi la televizor, din delegaţie a făcut parte şi domnul Cristian Poteraş, primarul sectorului 6. Este o bucurie să spunem că dânsul s-a arătat darnic şi s-a ocupat de avionul special care a adus această Lumină, desigur, la insistenţele Preasfinţitului Episcop-vicar Varsanufie Prahoveanul. A fost prezent şi domnul Gheorghe Flutur, ca de obicei dânsul vine pentru Lumina aceasta de la Ierusalim în fiecare an pentru a o duce repede în Bucovina, mai ales că în Bucovina se desfăşoară în fiecare an un program, "Paştele în Bucovina"", a mai arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Evanghelia în 12 limbi la Catedrala patriarhală

Sărbătoarea Învierii Domnului a continuat la Catedrala patriarhală în jurul prânzului zilei de duminică. Aici, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Preasfinţiţii Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un numeros sobor de preoţi şi diaconi, au săvârşit slujba Vecerniei Învierii, numită în popor şi "A doua Înviere".

Specificul acestei slujbe săvârşite la catedrală este că pericopa evanghelică este citită în 12 limbi, pentru a arăta că Mântuitorul a înviat pentru toţi oamenii, pentru fiecare popor. Astfel, pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan, capitolul al XX-lea, versetele 19-25, a fost citită în limba română, în greacă, latină, ebraică, rusă, slavonă, sârbă, engleză, franceză, germană, italiană şi spaniolă. După citirea acesteia, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a arătat semnificaţia acestei Sfinte Evanghelii care s-a citit.

"Fiecare etnie din lume este chemată să audă, să asculte vestea cea bună a biruinţei lui Hristos asupra morţii şi a începutului unei alte vieţi, viaţa veşnică. Prin aceasta se vede că Dumnezeu cheamă toate neamurile, toate popoarele la mântuire şi în faţa lui nu există o umanitate amorfă, ci una exprimată printr-o diversitate de limbi, de culturi care înfrumuseţează umanitatea şi preamăresc pe Dumnezeu. De aceea, în cartea Apocalipsei se spune în Împărăţia lui Dumnezeu neamurile sau etniile vor aduce slava lor. Slava popoarelor este în primul rând credinţa lor. Lumina lui Dumnezeu receptată în popoarele care s-au luminat prin Sfântul Botez sau prin sfânta creştinare sau încreştinare", a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.