Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
„Degeaba postim de bucate, dacă nu postim de păcate şi de răutate”
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Bârsana din Maramureşul Voievodal, în Duminica a 4-a din Postul Paştilor, a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul.
În cadrul Sfintei Liturghii, rugăciunea Tatăl nostru a fost rostită în limbile română şi ucraineană. Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin l-a hirotonit întru preot pe diaconul Simion Alexandru Iuga, pe seama Parohiei Năneşti din Protopopiatul Sighet. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul psaltic „Theologos”, dirijat de arhid. Adrian Dobreanu, iar la chinonic a cântat şi eleva Anastasia Oprişan, din clasa a III-a, secondată de mama ei şi tinerele din corul Parohiei Bârsana. Între credincioşi s-a aflat şi primarul Teodor Ştefanca. Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre vindecarea fiului lunatic şi despre predica de pe munte a Mântuitorului, cu rostirea Fericirilor: „Pentru că suntem în perioada Postului Mare, noi putem înţelege că slăbiciunile noastre şi păcatele şi căderile, pe care Sfinţii Părinţi le numesc duhuri sau patimi, nu pot fi alungate decât cu rugăciune şi post. Aceasta este învăţătura. De aceea ne cheamă Biserica la rugăciune mai multă în această perioadă de şapte săptămâni de post”. Ierarhul a definit postul ca stare de îndreptare: „Post după puteri, fapte bune, împăcare, iertare şi iubire. Renunţarea la nedreptăţi, la făţărnicii, la judecăţi. Că degeaba postim de bucate, dacă nu postim de păcate şi de răutate”.
De asemenea, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre Sfântul Cuvios Ioan Scărarul a cărui lucrare, „Scara dumnezeiescului urcuş”, este una normativă pentru călugări. „Atât de mare este acest Sfânt Cuvios al Bisericii, încât papa Grigorie cel Mare, alcătuitorul Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, i-a scris de la Roma, unde erau greutăţi mari, ca să se roage pentru el. Nu doar că i-a scris, dar l-a ajutat să construiască bolniţa mănăstirii, prin trimiterea de bani”.