Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Denia Acatistului Bunei Vestiri, la Catedrala episcopală din Caransebeş

Denia Acatistului Bunei Vestiri, la Catedrala episcopală din Caransebeş

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Nicolae Codrea - 12 Aprilie 2011

Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat, în Catedrala episcopală cu hramurile "Învierea Domnului" şi "Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul" din Caransebeş, în data de 8 aprilie 2011, slujba Deniei Acatistului Născătoarei de Dumnezeu. La slujbă au luat parte elevi şi studenţi ai învăţământului teologic din Caransebeş, precum şi numeroşi credincioşi şi credincioase.

Acatistul Bunei Vestiri sau Acatistul Maicii Domnului, cum mai este cunoscut, este cel mai vechi imn liturgic de acest gen pe care îl cunoaşte Biserica şi a servit drept model pentru numeroasele imnuri liturgice alcătuite mai târziu închinate sfinţilor sau unor mari sărbători creştine.

Originea Acatistului Bunei Vestiri o găsim la anul 626, atunci când Constantinopolul a fost salvat în chip miraculos de către Fecioara Maria, în timpul asediului oraşului de către avari şi perşi. Tradiţia ne spune că Patriarhul Serghie al Constantinopolului, în timpul atacului asupra oraşului, a făcut procesiuni pe zidurile cetăţii cu relicvele Sfintei Cruci, cu icoana Mântuitorului Iisus Hristos şi cu veşmântul Maicii Domnului, îndemnând poporul la rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu pentru a birui în luptă. Pentru ajutorul oferit, locuitorii oraşului, în noaptea victoriei, au cântat imnuri în semn de mulţumire către Sfânta Fecioară Maria.

Biserica a statornicit ca acest imn de laudă şi mulţumire, închinat Sfintei Fecioare Maria, să fie citit vineri seara, în cadrul Deniei care îi poartă şi numele, din săptămâna a cincea a Postului Mare. Motivul pentru care se citeşte în această perioadă îl reprezintă apropierea de sărbătoarea praznicului Întrupării Domnului sau al Bunei Vestiri.