Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit în Duminica dinaintea Crăciunului, a Sfinților Părinți după trup ai Domnului, 22 decembrie 2024, un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul
Denia Acatistului Bunei Vestiri la Catedrala Patriarhală
Vineri, 16 aprilie, în bisericile ortodoxe a fost săvârşită a doua Utrenie cu rânduială specială din acest post, numită Denie, în cadrul căreia a fost citit, în patru părţi sau stări, Acatistul Bunei Vestiri. La Catedrala Patriarhală din București, slujba a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori ai sfântului lăcaş.
La finalul sfintei slujbe, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre istoria alcătuirii Imnului Acatist: „Acatistul Bunei Vestiri, dincolo de a fi o rugăciune foarte puternică şi foarte populară printre creștini, mai ales printre călugări, este și o capodoperă a literaturii imnografice ortodoxe. Ritualul acatistului a apărut în mediul mănăstiresc, unde călugării obişnuiau să privegheze noapte de noapte. Această slujbă este foarte veche, rânduiala existând de la jumătatea secolului al cincilea. Din cele 24 de strofe, 23 dăinuie din acest secol, fiind alcătuite, cel mai probabil, de Sfântul Romanul Melodul, iar ultima, actualul Condac întâi, adică «Apărătoare, Doamnă», fiind alcătuită la începutul secolului al şaptelea de Patriarhul Serghie al Constantinopolului sau, după unii cercetători, un veac mai târziu, de Patriarhul Gherman, ca recunoştinţă adusă Maicii Domnului pentru salvarea cetăţii imperiale de un atac al păgânilor”.
În continuare, Preasfinţia Sa a subliniat importanţa teologică a condacului „Apărătoare, Doamnă”, rugăciune cântată în multe dintre slujbele Bisericii Ortodoxe: „Primul tropar al acatistului, «Apărătoare, Doamnă», care în limba greacă se traduce cu «generalul nebiruit», se referă la lucrarea proniatoare şi ocrotitoare a Maicii Domnului pentru creștinii care sunt împresurați de diferite încercări grele. Izvoarele istorice mărturisesc faptul că cetatea Constantinopolului, în multe momente de grea încercare, a fost salvată cu adevărat în chip minunat de către Maica Domnului”.
În încheierea cuvântului său, ierarhul a arătat care sunt motivele pentru care Biserica a aşezat citirea Acatistului Bunei Vestiri în săptămâna a cincea din Postul Mare: „Acest acatist vorbește cu precădere despre taina Întrupării Mântuitorului nostru Iisus Hristos. De aceea, el se citeşte în această perioadă a postului pentru a ne fi ajutor în timpul rămas din acest urcuş duhovnicesc, când suntem chemați să înmulțim rugăciunea, milostenia şi ostenelile duhovnicești, pentru a ne apropia cu inimile spălate și cu conștiința vindecată prin Spovedanie și Sfânta Împărtășanie de luminatul praznic al Învierii din morţi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
Răspunsurile la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de părintele arhidiacon Mihail Bucă. Săvârşirea deniilor va continua şi pe parcursul Săptămânii Sfintelor Pătimiri, începând din seara Duminicii Floriilor şi încheindu-se în Vinerea Mare, cu Denia Prohodului Domnului.