La Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșită în această seară Denia Acatistului Bunei Vestiri. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare.
Potrivit rânduielii, la ceas de seară a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală slujba specială a Deniei, a doua din această perioadă de pregătire duhovnicească, ce reprezintă Utrenia sâmbetei din săptămâna a 5-a din Postul Mare. În cadrul ei a fost rostit Imnul Acatist al Bunei Vestiri și, totodată, s-a citit în trei părți și „Istoria de folos din scrieri vechi așezată”, care amintește trei evenimente din perioada Imperiului Bizantin când Maica Domnului a salvat în chip minunat Constantinopolul din mâna păgânilor.
În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a vorbit despre creația acestei capodopere a imnografiei creștine și despre posibilii autori: „Sărbătoarea aceasta a Imnului Acatist din vinerea săptămânii a 5-a a Postului Mare este unică pentru că este închinată unei cântări, unui imn liturgic, anume Acatistul Bunei Vestiri. Acesta a fost alcătuit probabil în secolele al 5-lea - al 6-lea, pentru că cei care au făcut cercetări pe marginea lui au identificat în text mai multe formule dogmatice și metafore care se găsesc la unii Părinți ai Bisericii ce au rostit omilii sau cuvântări la praznicul Bunei Vestiri. De aceea, se crede că acest Imn Acatist deja exista în forma pe care o avem astăzi în secolul al 6-lea. El a fost pus pe seama mai multor imnografi creștini, în primul rând pe seama Sfântului Roman Melodul, cel mai mare poet al lumii bizantine, sau a Patriarhului Serghie al Constantinopolului, a lui Gheorghe Pisidul sau, mai târziu, pe seama Sfântului Gherman, Patriarhul Constantinopolului, un mare teolog liturgist”.
În continuare, ierarhul a relatat cea mai semnificativă întâmplare istorică de care este legată cântarea Imnului Acatist al Maicii Domnului, arătând că în acest an are loc o comemorare specială a acestui eveniment: „Nu se știe cu exactitate cine a alcătuit acest acatist, dar există opinia că a fost alcătuit după asediul Constantinopolului din 626, din timpul împăratului Heraclius. Atunci, pe tronul patriarhal din Constantinopol se afla Serghie, cel care a îndemnat creștinii din capitală să facă procesiuni și rugăciuni pe zidurile cetății cu icoanele făcătoare de minuni din bisericile orașului, cu lemnul Sfintei Cruci și cu alte lucruri sfinte, ca să ceară ajutor lui Dumnezeu, Maicii Domnului și sfinților pentru a salva capitala dintr-o situație cumplită. Împăratul Heraclius plecase cu flota în Orient, pentru a lupta împotriva perșilor, însă regele Chosroes și fiul său au venit cu o armată foarte numeroasă, la care s-a adăugat și armata haganului avar. Împăratul era cu cea mai mare parte a armatei în răsărit, iar orașul rămăsese descoperit. Atunci, Patriarhul Serghie i-a mobilizat pe țăranii din apropierea Constantinopolului pentru a lupta alături de locuitorii orașului și a îndemnat să se facă aceste procesiuni pe zidurile orașului. Într-adevăr, Maica Domnului a săvârșit o minune: vânturile s-au pornit din senin, marea s-a învolburat, flotele perșilor și avarilor au fost scufundate, iar oștile acestor două imperii, considerând că acest fenomen este o lucrare a providenței Dumnezeului pe care Îl cinstesc locuitorii Constantinopolului, s-au înspăimântat și au plecat. De aceea, în semn de mulțumire, Patriarhul Serghie și poporul, în ziua de 7 august 626, au mers la Biserica Vlaherne. Această sărbătoare, când poporul întreg a cântat Imnul Acatist al Maicii Domnului, a intrat în conștiința Bisericii și, la mai puțin de un secol, în vremea Patriarhului Gherman, în timpul căruia iarăși capitala a fost salvată în chip minunat de Maica Domnului, aceasta s-a generalizat. Pentru că a fost cântat pentru prima oară într-o astfel de situație, cu bucurie și cu un sentiment de recunoștință adus Maicii Domnului pentru salvarea capitalei, Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului a proclamat 2026 ca An jubiliar al Imnului Acatist, întrucât în vara aceasta, la 7 august, se vor împlini 1.400 de ani de când el a fost cântat de populația Constantinopolului în Biserica Vlahernelor”.
Totodată, Preasfinția Sa a vorbit despre alinierea a trei momente liturgice importante în săptămâna 5-a a Postului Mare din acest an: „Este un lucru la care trebuie să reflectăm faptul că anul acesta, datorită datei Paștelui, citirea Imnului Acatist are loc în săptămâna în care chiar am sărbătorit praznicul Bunei Vestiri. Luni seara am ascultat cu două zile în avans Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Există o tainică legătură între cele trei momente: ziua citirii Canonului de pocăință, sărbătoarea Bunei Vestiri și sărbătoarea Imnului Acatist pe care teologii îl socotesc a fi cea mai strălucită producție imnografică a Bisericii Răsăritului ce conține o teologie de mare profunzime care subliniază taina înomenirii Fiului lui Dumnezeu prin lucrarea Duhului Sfânt din Fecioara Maria. Există o strânsă legătură și cu lucrarea Maicii Domnului de apărătoare a creștinilor și, mai ales, a Constantinopolului, oraș întemeiat de Sfântul Constantin cel Mare pentru a fi noua capitală a imperiului său și închinat Maicii Domnului”.
Răspunsurile la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.
Următoarele denii vor fi săvârșite pe parcursul Săptămânii Sfintelor Pătimiri, începând din seara Duminicii Floriilor și până în Vinerea Mare, când se va oficia Denia Prohodului Domnului.
.jpg)
