În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Dezinformare şi manipulare în „procesele icoanelor“
Ministerul Educaţiei nu este obligat să elaboreze norme interne prin care să reglementeze prezenţa simbolurilor religioase în şcoli, ca urmare a unei presupuse decizii a Curţii de Apel Bucureşti, după cum declara ieri, în mod eronat, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos. Potrivit preşedintelui CNCD, Csaba Asztalos, Curtea de Apel Bucureşti s-ar fi declarat de acord cu recomandarea CNCD ca icoanele să fie prezente în şcolile publice doar în timpul orelor de religie. Curtea ar fi respins ca neîntemeiată contestaţia Ministerului Educatiei, Cercetării şi Tineretului, faţă de recomandarea CNCD privind scoaterea simbolurilor religioase din şcoli, a afirmat preşedintele CNCD, citim într-un comunicat transmis ieri de Asociaţia „Pro-Vita“ Bucureşti.
Din aceeaşi sursă aflăm următoarele: Preşedintele CNCD încearcă să manipuleze opinia publică şi presa, prin folosirea profesionistă a dezinformării, introducând împreună date false şi reale în relatarea sa de astăzi (nr. - ieri, 18 iunie) către agenţiile media. Astfel, dl. Csaba Asztalos afirma că judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti s-ar fi declarat „de acord“ cu recomandarea nr. 323/2006 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării privind prezenţa în şcoli a simbolurilor religioase doar în timpul orelor de religie, respingând ca neîntemeiată contestaţia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului la recomandarea citată. Chiar dacă există o decizie a Curţii de Apel Bucureşti în procesul intentat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, aceasta nu este definitivă. Daniel Tomoni, director în MECT, a confirmat pentru Civic Media că Ministerul va merge mai departe cu procesul, presupusa decizie a Curţii de Apel invocată de Csaba Asztalos fiind oricum interimară, de primă instanţă şi supusă căilor de atac legale. De altfel, hotărârea CNCD a fost contestată în alte trei procese aflate în acest moment pe rol la Curtea de Apel, intentate de Asociaţia Civic Media, Asociaţia Provita Bucureşti şi Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români. Aceste organizaţii reamintesc „uitucilor“ de la CNCD că instituţia este chemată la noi termene de judecată, în calitate de pârât şi îşi exprimă hotărârea de a merge până la capăt în apărarea libertăţii religioase câştigate în decembrie 1989, folosind toate căile legale pentru a împiedica definitiv aplicarea hotărârii anticreştine şi antiromâneşti a CNCD.