Ziua de 15 noiembrie marchează, în Biserica noastră, atât începutul Postului Nașterii Domnului, cât și pomenirea Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț. Între lăcașurile care îl au ocrotitor spiritual pe marele stareț isihast se numără și biserica Parohiei „Șerban Vodă” din Protopopiatul Sector 4 Capitală, care și-a sărbătorit hramul de toamnă prin rugăciune. Bogatul program liturgic care a marcat sărbătoarea comunității parohiale a debutat în ajunul zilei de pomenire a sfântului.
Distincţie bisericească pentru muzicologul Viorel Cosma
Muzicologul Viorel Cosma a primit Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ pentru mireni al Patriarhiei Române, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru întreaga activitate de profesor, istoriograf, lexicograf şi critic muzical.
Ceremonia a avut loc ieri, 28 martie, la Reşedinţa patriarhală, în prezenţa membrilor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul României l-a felicitat pe muzicologul Viorel Cosma pentru contribuţia sa în afirmarea muzicii culte româneşti şi mai ales a muzicii bisericeşti ortodoxe: „Prin toată lucrarea de punere în valoare a muzicii noastre româneşti, în general, şi a muzicii bisericeşti, în special, preamărim pe Dumnezeu şi înnobilăm sufletul omului. Muzica este o dimensiune esenţială a vieţii Bisericii deoarece susţine rugăciunea şi, uneori, ceea ce nu se poate exprima prin predică, se exprimă într-o formă mult mai profundă şi mai bogată prin muzică“.
Muzicologul nonagenar i-a mulţumit Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române pentru aprecierea faţă de munca pe care o desfăşoară şi pentru grija pe care o poartă pentru promovarea muzicii bisericeşti, care a stat la baza muzicii culte româneşti, fiind prezentă pe teritoriul ţării noastre încă din secolul XV. „În puţinii ani pe care îi mai am, voi încerca şi sunt convins că voi reuşi să dovedesc că, în lumea creştină din sud-estul european, Biserica Ortodoxă Română a avut cel mai mare rol. Am studiat şi am văzut exact acolo unde ne situăm şi, în clipa în care mi-am dat seama ce bogăţie de material documentar şi ce obligaţie supremă avem să punem în valoare acest material, am spus că trebuie să mă ocup mai mult de slujitorii Bisericii care au făcut muzică. În Addenda pe care am început-o cu volumul X al Lexiconului, am adunat toţi oamenii care mi-au fost scoşi de cenzura comunistă. La locul de frunte, cei mai mulţi sunt ofiţerii şi preoţii şi mă bucur foarte mult că acum găsesc loc ca să îi pun pe toţi acolo unde trebuie“, a spus Viorel Cosma.
Potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române, Viorel Cosma s-a născut la Timişoara în ziua de 30 martie 1923 şi a studiat la şcoli de specialitate din Timişoara, Craiova, Bucureşti, Erlangen-Nürnberg cu mari personalităţi muzicale ale timpului, între care: Sabin Drăgoi, Nelu Ionescu, Mihail Jora, Marţian Negrea, Dimitrie Cuclin, Dumitru D. Botez, George Georgescu, Constantin Silvestri, Theodor Rogalski, Martin Runke etc. Timp de peste 50 de ani, maestrul Viorel Cosma a fost profesor la Academia de Muzică din Bucureşti.
Este autorul a peste 100 de cărţi şi a aproximativ 3.500 de eseuri, articole şi studii de specialitate. De mare importanţă pentru muzicologia românească şi în special pentru cea bisericească sunt cele zece volume ale Lexiconului său intitulat „Muzicieni din România“, tipărite în anii 1965, 1970, 1971 şi completate între anii 1989 şi 2006. Acestea conţin, în cele peste 2.800 de pagini, circa 1.500 de nume de muzicieni români, compozitori, muzicologi, folclorişti, critici muzicali, profesori, copişti, editori. Între aceştia se numără peste 250 de nume de muzicieni bizantinişti, profesori, istorici, muzicologi, creatori de psaltichie, compozitori de cântări corale religioase şi, mai ales, traducători şi ostenitori care au contribuit la „românirea“ muzicii bisericeşti de origine bizantină sau au îmbogăţit continuu repertoriul religios. Mulţi dintre aceştia au fost preoţi, diaconi, cântăreţi, ierarhi, ieromonahi, ierodiaconi sau simpli monahi şi monahii. Lor li se adaugă oameni de muzică, profesori universitari sau secundari, compozitori, dirijori, care în afară de creaţia muzicală laică au compus şi lucrări corale religioase.