Doar 0,43% dintre studenţii români au mers cu bursă în străinătate

Din cei 951.360 de studenţi care au fost înscrişi în anul universitar 2009-2010 în universităţile de stat şi private, doar 0,43% au beneficiat de mobilitate în afara ţării. "Obstacolele în acest sens sunt, pe lângă lipsa de informare, lipsa flexibilităţii, lipsa de parteneriate între universităţile româneşti, birocratizarea excesivă pe care un astfel de procedeu o presupune şi inexistenţa unui cadru naţional legal, care să permită desfăşurarea acestui lucru în condiţii optime pentru toate părţile implicate", susţine Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

Din aproape un milion de studenţi români înscrişi în anul universitar 2009-2010, doar 0,43% au beneficiat de mobilitate în afara ţării în 2010, din universităţile de stat fiind plecaţi numai 0,65% cu o bursă Erasmus sau cu alte tipuri de acorduri în străinătate, iar de la universităţile private doar 0,06% au beneficiat de acest lucru, semnalează Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). Organizaţia studenţească susţine că nici statul şi nici universităţile nu investesc suficient în această direcţie, chiar dacă au semnat Procesul Bologna prin care se obligă să atingă pragul de 20 de procente dintre studenţii români care să beneficieze de o mobilitate până în anul 2020.

Aspectul principal al mobilităţilor îl reprezintă raportul dintre numărul de studenţi mobili ai unei universităţi şi numărul total de studenţi ai aceleaşi universităţi (raport de mobilitate).

Universităţile de stat care au cel mai ridicat raport de mobilitate nu sunt cele mai mari universităţi româneşti ca număr de studenţi, ci Universitatea de Arte şi Design din Cluj-Napoca (6,72%), Academia Tehnică Militară (3,77%), Academia Navală Constanţa (3,23%), Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti (2,31%), Universitatea Maritimă din Constanţa (1,62%), Universitatea de Arte din Iaşi (1,61%), Universitatea de Arte din Bucureşti (1,59%), Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (1,39%), Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (1,26%), Universitatea "1 Decembrie 1989" din Alba Iulia (1,22%), Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (1,08%), Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (1,06%) şi Universitatea Transilvania din Braşov (1,02%).

La polul opus se află Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografie din Bucureşti şi Universitatea de Arte din Târgu Mureş, acestea neavând niciun student beneficiar al unei mobilităţi în cadrul programelor de licenţă sau master, în anul universitar 2009-2010.

ANOSR arată că dintr-un total de 31 de universităţi private care participă la procesul de colectare a datelor, doar 13 au studenţi mobili, iar dintre acestea 13 doar două au un raport de mobilitate de peste 1%.

Procentul studenţilor mobili români din totalul studenţilor mobili din Europa este de numai 1,88%.

Studenţii de la ANOSR atrag atenţia asupra faptului că aspectele care îngreunează dezvoltarea mobilităţilor în România sunt de mai multe tipuri, printre care cele mai multe se referă la lipsa unei strategii a universităţii de a atrage studenţi străini, lipsa compatibilizării la nivel de curriculă, lipsa facilităţilor pentru studenţii străini, reputaţia negativă a educaţiei din România (din punctul de vedere al studenţilor atraşi), dar şi situaţia financiară şi lipsa de informare (printre studenţii români care merg la studii în străinătate).

"Obstacolele în acest sens sunt, pe lângă lipsa de informare, lipsa flexibilităţii, lipsa de parteneriate între universităţile româneşti, birocratizarea excesivă pe care un astfel de procedeu o presupune şi inexistenţa unui cadru naţional legal, care să permită desfăşurarea acestui lucru în condiţii optime pentru toate părţile implicate", afirmă conducerea organizaţiei studenţeşti.