Duminica a 28‑a după Rusalii prăznuită la Paraclisul Catedralei Naționale

Duminica a 28‑a după Rusalii, a Sfinților Strămoși după trup ai Domnului, a fost sărbătorită cu multă evlavie și dragoste frățească și la Paraclisul Catedralei Naționale din Capitală, astăzi, 14 decembrie. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de clerici ai sfântului lăcaș: părintele arhimandrit Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Naționale; părintele arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal; părintele Ion Dragomir, consilier patriarhal; părintele Codruț‑Marian Toader, inspector eparhial, și diaconii Cristian Copceag și Adrian Butuc.

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a evidențiat importanța acestei duminici a Bisericii Ortodoxe Române.

„Ospățul sau cina este una dintre imaginile cele mai frecvente din Sfânta Scriptură care exprimă mântuirea, Împărăția lui Dumnezeu și viața în comuniune cu El. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Dumnezeu «nu ne cheamă la judecată, ci la ospăț; nu la pedeapsă, ci la bucurie». [...] Nu este lipsit de importanță faptul că prima minune a Mântuitorului are loc la un ospăț, Nunta din Cana Galileii, unde Hristos transformă apa în vin, pentru că acesta se terminase (Ioan 2, 1-11). Tot astfel, ultima Sa masă, înainte de Sfintele Pătimiri, este Cina cea de Taină, în care Hristos instituie Sfânta Euharistie și le făgăduiește ucenicilor că va pleca să le rânduiască loc în ceruri, pentru a participa la un alt ospăț, eshatologic: «Ca să mâncați și să beți la masa Mea, în Împărăția Mea» (Luca 22, 30). [...] Apostolii înșiși vor mărturisi mai târziu cu simplitate și uimire: «Noi am mâncat și am băut împreună cu El» (Faptele Apostolilor 10, 41). Chiar și acuza fariseilor și a cărturarilor, care din invidie Îl numeau «om mâncăcios și băutor de vin» (Luca 7, 34), reflectă, fără să vrea, această realitate: Hristos nu Se ferește de masa oamenilor, pentru că El a venit «să caute și să mântuiască pe cel pierdut»”.

În continuare, ierarhul a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale celor trei refuzuri din textul biblic citit astăzi.

„Primul refuz este legat de posesiune, de acumularea de bunuri: «Am cumpărat un ogor și trebuie să ies ca să‑l văd; te rog, iartă‑mă». Fiecare este atras de propria comoară, iar Sfânta Scriptură ne avertizează: «Unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră» (Matei 6, 21). Sfântul Ioan Gură de Aur spune că «nimic nu robește atât de tare sufletul ca dragostea de avuție». Al doilea refuz este legat de comerț și câștig: «Cinci perechi de boi am cumpărat și mă duc să‑i încerc». Nu obiectul în sine este problema, ci logica profitului care ajunge să ocupe locul lui Dumnezeu. Într‑o lume în care se vinde aproape orice pentru câștig, până și oamenii sunt vânduți, Însuși Hristos a fost vândut pentru treizeci de arginți. Sfântul Maxim Mărturisitorul avertizează că «iubirea de câștig întunecă mintea și o face incapabilă să vadă cele veșnice». Al treilea refuz este legat de familie, atunci când aceasta ajunge să devină un obstacol în calea chemării divine: «Femeie mi‑am luat și de aceea nu pot veni». De aceea, Hristos spune cuvântul greu de înțeles: «Cel ce iubește pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubește pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine» (Matei 10, 37). Dragostea față de Domnul trebuie să fie mult mai mare decât dragostea pe care o avem față de oricine din lumea aceasta”.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Anastasis” al Paraclisului Catedralei Naționale, dirijat de psaltul Irinel Mohîrță.