Duminica Ortodoxiei la Catedrala Patriarhală

În Duminica întâi din Postul Sfintelor Paşti, a Ortodoxiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare în Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţiţii Părinţi Episcopi-vicari Varlaam Ploieşteanul şi Timotei Prahoveanul. În cadrul slujbei au fost rostite ectenii şi au fost înălţate rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Părintelui Patriarh Daniel, la împlinirea a 31 de ani de la hirotonia întru arhiereu.

Sfânta Liturghie din Duminica Ortodoxiei a fost precedată, conform tradiţiei ortodoxe, de o procesiune cu sfinte icoane, purtate pe braţe de clericii slujitori, de la Reşedinţa Patriarhală la Catedrala de pe Colina Bucuriei. În predica rostită după citirea Sfintei Evanghelii (Ioan 1, 43-51), Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că Duminica Ortodoxiei sau Duminica dreptei credinţe a fost in­s­tituită în 11 martie 843, la Constantinopol, întrucât în data de 10 martie a aceluiaşi an a avut loc în capitala Imperiului Bizantin un sinod (întrunit prin înţelegerea dintre împărăteasa Teodora şi Patriarhul Metodie al Constantinopolului), în cadrul căruia s-a reafirmat, statornicit şi confirmat tot ceea ce s-a mărturisit şi s-a formulat ca dreaptă credinţă la cele şapte Sinoade Ecumenice. Preafericirea Sa a subliniat că prin Duminica Ortodoxiei se mărturiseşte dreapta credinţă şi se resping toate ereziile sau rătăcirile care au avut loc până în anul 843 şi se afirmă totodată cu tărie cinstirea sfintelor icoane, după cum s-a hotărât la Sinodul al VII-lea Ecumenic din anul 787.

„Dreapta credinţă înseamnă mărturisirea dumnezeirii lui Iisus Hristos”

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reliefat că prima duminică din Postul Mare, a dreptei credinţe sau a Ortodoxiei, ne arată că nu putem dobândi mântuirea dacă nu mărturisim dreapta credinţă. „Ce este dreapta credinţă? Este mărturisirea adevărului Întrupării sau Înomenirii Fiului veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om pentru ca omul să devină dumnezeu după har. El a luat trup, ca noi să primim Duhul Cel ceresc, să primim lucrarea şi viaţa Duhului Sfânt în viaţa noastră. Dreapta credinţă înseamnă mărturisirea dumnezeirii lui Iisus Hristos (...), mărturisirea adevărului că Iisus din Nazaret este Fiul lui Dumnezeu Care S-a făcut Om pentru mântuirea oamenilor, pentru ca ei să dobândească viaţa veşnică din Împărăţia cerurilor. Ca răsplată pentru această mărturisire a dreptei credinţe, adică a dumnezeirii lui Iisus Hristos, se primeşte vederea Împărăţiei cerurilor. Cu alte cuvinte, mărturisirea dreptei credinţe ne deschide cerurile, ne deschide vederea Împărăţiei cerurilor”.

Patriarhul României a subliniat că dreapta credinţă nu este doar o mărturisire verbală a adevărului Întrupării, ci este şi o vedere duhovnicească a slavei lui Hristos din Împărăţia cerurilor. „De aceea, în icoana ortodoxă se mărturiseşte, prin numele înscris pe icoană, şi slava Împărăţiei cerurilor unde se află sfinţii. Icoana ortodoxă are întotdeauna aureola, adică lumina slavei din Împărăţia cerurilor, în jurul capului sfântului. Uneori chiar fondul icoanei este auriu pentru a ne arăta că sfinţii se află în lumina neapusă, necreată, neînserată, veşnică a Împărăţiei cerurilor”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.

„Icoana ortodoxă este cea mai completă mărturisire a dreptei credinţe”

În continuare, Preafericirea Sa a vorbit despre cele trei slujiri ale icoanei ortodoxe în Biserică. „În primul rând, icoana ortodoxă nu este o simplă podoabă estetică în Biserică, după cum cred unii, care nu cunosc suficientă teologie mărturisitoare. Icoana ortodoxă este cea mai completă mărturisire a dreptei credinţe, prin nume, adică prin cuvânt, şi prin chip sau imagine. Ceea ce credem în mintea şi sufletul nostru se arată în icoană prin culoare, prin imagine. De aceea, icoana ortodoxă este mărturisirea completă prin cuvânt şi prin chip. Icoana este o mărturisire a stării în care se află sfinţii, şi anume, ei se află în ceruri, sunt vii, se află în slava, bucuria şi pacea Prea­sfintei Treimi (...). În al doilea rând, icoana orto­doxă este şi o chemare la rugăciune. Ea nu este pusă în biserică pentru a o admira, ci pentru a ne întâlni cu sfinţii în rugăciune. Sfinţii se roagă pururi pentru noi şi ne cheamă şi pe noi la rugăciune. Când ne rugăm într-o biserică ortodoxă pictată simţim că nu ne rugăm singuri, ci ne rugăm împreună cu sfinţii. Icoana ortodoxă este o chemare permanentă, tăcută, fără presiune, este o invitaţie discretă la rugăciune, la preaslăvirea lui Dumnezeu (...). În al treilea rând, icoana ortodoxă este vedere profetică, anticipată a Împărăţiei cerurilor. Biserica pictată este cerul pe pământ, spunea Patriarhul Gherman al Constantinopolului în secolul al VII-lea, pentru ca pe noi pământenii să ne înalţe duhovniceşte la ceruri. Icoana ne îndreaptă viaţa spre Împărăţia cerurilor”, a explicat Patriarhul României. Preafericirea Sa a mai precizat că Împărăţia cerurilor este trăită în arvună în Biserică, prin Sfintele Taine, dar şi prin sfintele icoane, şi că în perioada postului în care ne aflăm, dreapta credinţă este temelia tuturor nevoinţelor, pentru a ajunge la slava Învierii lui Hristos.

Apel la ajutor în vederea continuării pictării Catedralei Naţionale

Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre noul program intitulat „Pictăm Catedrala”, accesibil pe site-ul pictamcatedrala.ro. „Pe acest site sunt prezentate picturile realizate până acum la Catedrala Mântuirii Neamului şi se face chemare sau apel să ajutăm, după posibilităţi, la continuarea pictării Catedralei, ca în doi, trei ani să avem Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională pictată. Este o mare bucurie şi o mare şansă să fim contemporani cu această lucrare sfântă care va dăinui peste veacuri, ca laudă adusă lui Dumnezeu şi ca ocrotire a poporului român. Pe site-ul pictamcatedrala.ro există datele cum putem să contribuim, fiecare cu cât poate şi, desigur, numele dumneavoastră va fi pomenit. Deja, cei care ajută la construirea Catedralei, iar acum la pictarea ei sunt pomeniţi aici la Catedrala Patriarhală istorică, dar şi la noua Catedrală Naţională. Darul nostru este un dar pentru eternitate, pentru veşnicie”, a spus Preafericirea Sa.

Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei

În cadrul Sfintei Liturghii, arhidiaconul Constantin Hurjui a citit Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, adresată clerului și credincioșilor creștini din Patriarhia Română la Duminica Ortodoxiei. La această sărbătoare, credincioșii au fost îndemnați să contribuie la colecta organizată în Patriarhia Română pentru susținerea Fondului Central Misionar al Bisericii noastre. „Prin sărbătoarea de astăzi, Duminica Ortodoxiei sau a biruinţei dreptei credinţe, suntem chemaţi şi noi să fim biruitori cu ajutorul harului lui Dumnezeu asupra patimilor lăcomiei, trufiei sau mândriei din noi, care ne pândesc mereu, punând în locul acestora virtuţile smereniei şi iubirii milostive faţă de oamenii din jurul nostru, pentru a redescoperi în ei chipul lui Hristos Cel smerit. Anul 2021, proclamat de Sfântul Sinod drept «Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României» şi «Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul: valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor», oferă prilejul de a manifesta mai intens dragostea şi dorul pentru fraţii români din afara graniţelor ţării, dar şi ocazia de a arăta grija pentru cei trecuţi din această viaţă (...). Potrivit tradiţiei statornicite de Biserica noastră, în Duminica Ortodoxiei se iniţiază colecta pentru Fondul Central Misionar prin care sunt ajutate în mod special comunităţile parohiale din ţară şi de peste hotare aflate în dificultate şi sunt susţinute activităţile social-filantropice şi educaţionale prin care se păstrează identitatea spirituală şi culturală a creştinilor ortodocşi români”, se precizează în Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei.

Moment festiv la aniversarea hirotoniei întru arhiereu a Patriarhului României

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a prezentat volumul „Rugăciune şi solidaritate filantropică în vreme de pandemie. Lucrarea Bisericii în societate în anul 2020”, apărută anul acesta la Editura Basilica a Patriarhiei Române. Volumul structurat în opt capitole ilustrează, prin imagini şi cuvinte, bogata şi rodnica lucrare misionară, promotoare de valori culturale, sociale şi demnitate, desfăşurată de Biserică şi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în anul 2020, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe române „Anul omagial al pastoraţiei tinerilor şi copiilor” şi „Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi”.

Totodată, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a rostit un cuvânt festiv dedicat împlinirii a 31 de ani de la primirea hirotoniei întru arhiereu de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. „Astăzi se împlinesc 31 de ani de profetică, inspirată şi rodnică slujire arhierească a Preafericirii Sale, mai întâi pentru câteva luni ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, pentru aproape 18 ani ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi mai bine de 13 ani ca Întâistătător al Bisericii noastre Ortodoxe Române (...). Noi ne exprimăm recunoştinţa şi mulţumirea pentru activitatea depusă într-un mod cu totul istovitor de către Părintele Patriarh pe parcursul anului 2020. Toţi au recunoscut îndelunga-răbdare a Preafericirii Sale, înţelepciunea şi echilibrul cu care a ştiut să conducă această corabie a Bisericii pe marea atât de învolburată a societăţii româneşti, tulburată de pandemie şi de consecinţele cu totul nefaste pe care aceasta le-a adus în viaţa noastră. Îi dorim Preafericitului Părinte Patriarh Daniel multă sănătate, aceeaşi râvnă pentru Casa Domnului şi să ne păstorească întru mulţi şi fericiţi ani”, a spus Preasfinţia Sa.

Din partea părinţilor slujitori ai Catedralei Patriarhale, Patriarhul României a primit un buchet de flori. La rândul său, Părintele Patriarh Daniel i-a mulţumit Preasfinţitului Părinte Varlaam Ploieşteanul pentru bogatul cuvânt de prezentare a volumului „Rugăciune şi solidaritate filantropică în vreme de pandemie. Lucrarea Bisericii în societate în anul 2020”, precum şi tuturor celor prezenţi.