„Dumnezeu cheamă pe toți la mântuire, dar nu toți răspund chemării”

În Duminica a 28-a după Rusalii, Biserica a rânduit a fi citită Evanghelia celor poftiți la cină. Înțele­surile duhovnicești ale acestui text scripturistic au fost tâlcuite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învățătură rostit în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.

Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat pe cine reprezintă cele trei categorii de oameni poftiți la cină de către stăpânul casei, tâlcuind și timpul chemării lor. „Mai întâi sunt invitați la cină cei ce reprezintă elita poporului evreu, anume căpeteniile și cărturarii sau învățătorii de Lege. Lor li se adresează mai întâi chemarea la comuniunea de viață veșnică. Dacă primii chemați nu au răspuns, atunci stăpânul casei a îndreptat bunătatea sa către alți oameni, spre marginalizații societății, spre cei săraci, bolnavi, orbi și șchiopi, cuprinși în categoria celor aflați în piețele și ulițele cetății. Aceștia reprezintă pe poporul simplu, care venea să asculte Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos, când El propovăduia despre Împărăția cerurilor ca ultimă desti­nație a omului, ca fericire veșnică în iubirea Preasfintei Treimi, și care veneau să aducă la Iisus spre vindecare pe bolnavii lor. Rămânând încă loc la cină, stăpânul casei a trimis pe slujitorul său să invite pe cei de la drumuri și garduri. Aceștia erau oameni care mergeau pe căi diferite și care, adesea, nu aveau un țel precis. Urmau căi și credințe diferite. După interpretarea Sfin­ților Părinți, aceștia sunt popoarele păgâne, care aveau o anumită religiozitate, dar se închinau la mulți zei, fără să cunoască pe singurul adevărat Dumnezeu, făcătorul cerului și al pământului. Și aceștia sunt invitați la Cina Domnului, la mântuire, prin credința în Iisus Hristos și prin Botezul pe care ei îl primesc, ajungând astfel să se îm­păr­tășească cu Trupul și Sângele Domnului. Aceste trei categorii de oameni sunt invitații stăpânului casei la cină”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Evanghelia libertății omului şi a libertăţii lui Dumnezeu

Preafericirea Sa a evidențiat faptul că această Evanghelie arată atât libertatea omului de a răspunde sau nu chemării lui Dumnezeu, cât și libertatea lui Dumnezeu de a chema pe alți oameni atunci când primii au refuzat. „Evanghelia de astăzi este Evanghelia libertății omului de a răspunde sau nu chemării lui Dumnezeu la mântuire, adică la dobândirea vieții veșnice din Împărăția cerurilor. Dar este și Evanghelia libertății lui Dumnezeu, Care, văzând refuzul celor dintâi chemați, are libertatea de a-Și modifica planul și cheamă pe alți oameni la mântuire, pentru că planul Lui nu poate fi zădărnicit. Și acest lucru se explică prin faptul că iubirea Lui milostivă se revarsă peste vidul spiritual al celor care refuză chemarea Sa. Atunci, El Se îndreaptă spre alți oameni, care nu se aș­teap­tă să fie invitați, dar care, prin mărinimia sau generozitatea lui Dumnezeu, sunt chemați la mântuire. Cei care se află la drumuri întortocheate și la garduri, cei care nu au un țel precis în viață, aceia sunt chemați să găsească sensul vieții lor ca răspuns la iubirea milostivă și darnică a lui Hristos”, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre sensul scuzelor sau al motivelor invocate de cei dintâi chemați la cină, arătând faptul că acestea sunt uneori invocate și de creștini, perioada în care ne aflăm îndemnându-ne tocmai la revizuirea atitudinii noastre față de chemarea lui Dumnezeu la comuniune. „Pilda din Evanghelia de astăzi ne arată că uneori și creștinii pot să formuleze unele scuze pentru care nu pot răspunde imediat chemării sau nu au timp pentru rugăciune, pentru spovedanie sau împărtășire, fiind prea legați de cele pământești. Trei motive sunt invocate. Primul dintre cei invitați a spus că și-a cumpărat ogor și merge să îl vadă. Ogorul reprezintă dorința de îmbogățire, de extindere pe orizontală, de extindere în lumea pământească a averilor legate de bunurile materiale. Al doilea invitat a motivat că și-a cumpărat cinci perechi de boi și dorește să îi încerce. Sfinții Părinți interpretează cele cinci perechi de boi ca fiind cele cinci simțuri ale trupului, înjugate câte două. Aceste simțuri ale trupului sunt posibile uși spre împătimire, spre un excesiv atașament al omului față de bucuriile și plăcerile legate de consumul celor materiale. De aceea, uneori oamenii nu mai caută și pentru suflet hrană, ci limitează viața lor la trăirea biologică. Al treilea motiv invocat este faptul că și-a luat femeie, adică s-a căsătorit și trebuie să rămână acasă. Deși familia este o binecuvântare de la Dumnezeu, când grija pentru familie este excesiv legată de cele materiale, atunci ea devine pentru unii o piedică în calea mântuirii. Dacă familia este văzută ca dar al lui Dumnezeu, atunci iubirea pentru familie nu trebuie să fie doar una sentimentală, emoțională și materială, ci și una duhovnicească. Trebuie să dorim întregii familii mântuire și viață veșnică, nu doar fericire trecătoare și limitată în lumea aceasta. (...) De aceea, în perioada Postului Naș­terii Domnului, pilda Evangheliei de astăzi ne cheamă la înnoire duhovnicească, dar și la facere de bine. Cel care invită la cină este un stăpân generos, milostiv și care invită pe prieteni mai întâi, dar apoi are multă iubire milostivă față de cei săraci, bolnavi, orbi, șchiopi și cei care sunt ignorați, necunoscuți și marginalizați. Prin aceasta, pilda ne ajută să chemăm pe toți oamenii care au nevoie de sprijinul nostru și care au nevoie ca noi să arătăm față de ei iubirea milostivă a lui Hristos”, a spus Preafericirea Sa.