„Eliberatori ai creștinilor persecutați și protectori ai Bisericii”

Praznicul închinat Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, a fost celebrat cu fast liturgic la Catedrala Patriarhală care și-a sărbătorit duminică, 21 mai, hramul istoric. Credincioși din București și din împrejurimi au participat la Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul de vară de pe Colina Bucuriei de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. La final a avut loc proclamarea oficială a canonizării Sfântului Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești. Totodată, Patriarhul României a premiat câștigătorii Concursului național catehetic „Tinerii și vârstnicii să laude numele Domnului”.

Credincioși din Capitală și pelerini din mai multe locuri ale țării și-au îndreptat pașii spre Colina Bucuriei în ziua de cinstire a primilor ocrotitori ai Catedralei Patriarhale, pentru a le aduce prinos de laudă și de cinstire și a se ruga împreună la Sfânta Liturghie.

Începând cu orele dimineții, au fost purtate în procesiune raclele care adăpostesc cinstitele moaște ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina și ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Odoarele de mare preț aflate în tezaurul sacru al Catedralei Patriarhale au fost apoi așezate, spre închinarea credincioșilor, în „Baldachinul Sfinților”.

La Sfânta Liturghie săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au slujit: Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhi­episcopul Târgoviștei și Exarh patriarhal; Înalt­preasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepis­copul Argeșului și Muscelului; Înaltprea­sfin­ţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfințitul Părinte Galaction, E­­­­pis­co­pul ­Alexandriei și Teleormanului; Prea­sfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Prea­sfin­țitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix; Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; Preasfințitul Părinte ­Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un numeros sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit, Preafericirea Sa a precizat motivul pentru care au fost citite la Sfânta Liturghie două pasaje evanghelice, unul fiind specific Duminicii a 6-a după Paști, a Vindecării orbului din naștere (Ioan 9, 1-38), iar celălalt fiind închinat sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena (Ioan 10, 1-9). Vorbind despre minunea vindecării orbului din naștere, Patriarhul României a afirmat: „În esență, această Evanghelie cuprinde trei mari învățături. În primul rând, boala nu este întotdeauna urmare a păcatului, ci poate fi și un prilej de lucrare tainică a lui Dumnezeu în lume pentru întărirea credinței oamenilor. În al doilea rând, vindecarea orbului îl face pe acesta credincios și mărturisitor curajos al puterii vindecătoare a lui Hristos și apoi chiar al dumnezeirii Lui. În al treilea rând, învățăm că de fapt credința este vedere duhovnicească a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în viața oamenilor, dar și o arvună a bucuriei din Împărăția cerurilor. Concluzia Evangheliei de astăzi este aceasta: uneori, orbirea sufletească sau necredința este mai grea decât boala orbirii trupești”.

Părintele Patriarh a explicat de ce Domnul a ales să facă tină cu care să ungă ochii orbului pentru a-l tămădui: „Sfinții Părinți care au tâlcuit această Evanghelie, mai ales Sfântul Ambrozie și Fericitul Augustin, au spus că Mântuitorul Iisus Hristos, prin gestul Său de a Se apleca spre pământ și a face tină din salivă și din praf, a arătat că El este Făcătorul omului, iar când este nevoie completează ceea ce lipsește pentru sănătatea corpului omenesc. (...) La facerea lumii este folosit lutul sau pământul pentru a-l modela pe om. Sfântul Irineu de Lyon spune că, atunci când Dumnezeu l-a creat pe om, a amestecat lut cu Duh Sfânt, făcându-l pe el purtător de viață. Acum, același Cuvânt creator al lui Dumnezeu se apleacă și unge ochii acestui orb din naștere. Prin acest gest, Mântuitorul și ucenicii Lui constată ascultarea smerită a orbului din naștere și credința lui. (...) Evanghelia Duminicii a 6-a ne arată că Iisus Hristos este dătător de viață și de lumină, dăruindu-ne mai ales lumina vieții veșnice”.

Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit în continuare despre sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, evidențiind faptul că viața și activitatea acestor două persoane reprezintă o intervenție specială a lui Dumnezeu în istorie: „În troparul acestei sărbători se spune că, asemenea convertirii minunate a lui Pavel, care era prigonitor al Bisericii, Sfântul Constantin, din Imperiul Roman păgân, persecutor al creștinilor, a făcut un imperiu creștin. Educația, formarea duhovnicească, a primit-o de la mama sa, Elena. Astfel, Sfântul Constantin este primul împărat roman care a devenit creștin. El s-a convertit pentru că ziua, în amiaza mare, a văzut pe cer Crucea, formată din stele, alături de cuvintele «În acest semn vei învinge». De asemenea, noaptea în vis a văzut această Cruce și i s-a spus să pună semnul ei pe scuturile soldaților. În acest fel l-a biruit pe împăratul adversar, Maxențiu, la 28 octombrie 312, la Podul Vulturului, de lângă Roma. Deși armata lui Maxențiu era mult mai mare și mai puternică, el a primit ajutor de la Dumnezeu și, ca atare, a biruit. Sfântul Constantin și-a arătat recunoștința în anul următor, când a dat Edictul de libertate a creștinilor de la Mediolanum. Acest edict de toleranță a reprezentat începutul eliberării creștinilor din persecuțiile care au fost multă vreme îndreptate împotriva lor”.

În continuare, Părintele Patriarh Daniel a oferit câteva repere biografice mai importante din viața celor doi sfinți: „Împăratul Constantin și mama sa, Elena, au fost eliberatori ai creștinilor persecutați și protectori ai Bisericii. De asemenea, Sfinții Împărați au fost apărători ai unității Bisericii. În anul 325, Împăratul Constantin cel Mare a convocat Sinodul Întâi Ecumenic, care a formulat primele șapte articole din Crezul ortodox. Mama sa a fost trimisă în anul următor, în 326, la Ierusalim, să caute Lemnul Sfintei Cruci pe care, după multe săpături, l-au găsit împreună cu celelalte două cruci pe care au fost răstigniți cei doi tâlhari. Cu ajutorul fiului său, Sfânta Elena a construit mai multe biserici în Țara Sfântă, iar acesta a ridicat numeroase lăcașuri și în Apus. Pe lângă faptul că au fost mari ctitori, cei doi au făcut și reforme sociale, Sfântul Constantin promulgând legi foarte mult inspirate din Evanghelie: a interzis avortul, tortura prizonierilor sau arderea corpului cu fier înroșit. Totodată, a ajutat o mulțime de oameni săraci și bolnavi și a instituit duminica drept zi de odihnă. Sfinții Împărați Constantin și Elena au iubit foarte mult teritoriul țării noastre, construind aici aproape 40 de biserici mari și învingându-i pe goții care stăpâneau acest teritoriu în anul 332. La încheierea păcii cu ei, Împăratul Constantin le-a cerut să nu îi persecute pe creștini. Acesta a trimis misionari în Oltenia, în Banat și în alte părți ale țării, a construit biserici, dar și un pod, la Sucidava”. În încheiere, Patriarhul României i-a felicitat pe toți cei care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Neofit Cretanul

La finalul Sfintei Liturghii, după citirea Rugăciunii Amvonului, a avut loc proclamarea oficială a canonizării Sfântului Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a dat citire Tomosului Sinodal de canonizare a Sfântului Neofit Cretanul. Cu acest prilej, membrii Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale au intonat pentru prima dată Troparul și Condacul sfântului, iar icoana pe care a fost zugrăvit chipul acestuia a fost prezentată credincioșilor aflați de față.

Premierea tinerilor misionari

În încheiere, la Altarul de vară, Patriarhul României i-a premiat pe câștigătorii Concursului național catehetic „Tinerii și vârstnicii să laude numele Domnului”. Părintele prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal, a prezentat concursul organizat la nivelul Patriarhiei Române de Sectorul teo­logic-e­ducațional al Administrației Patriarhale în parteneriat cu Ministerul Educației, nominalizând și grupurile catehetice câștigătoare din fiecare eparhie. Reprezentanții fiecărui grup au fost premiați de Părintele Patriarh.

Totodată, Preafericirea Sa a mulțumit ierarhilor împreună-slujitori, Direcției Generale de Poliție și Direcției Generale de Jandarmi ale Municipiului București, Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, SMURD București, Sectorului teolo­gic-edu­cațional al Administrației Patriarhale, voluntarilor Catedralei Patriarhale și grupului de voluntari „Tineri în acțiune” al Arhiepiscopiei Bucureștilor, soborului de slujitori, Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, precum și componentelor Centrului de Presă BASILICA, pentru implicarea în organizarea sărbătorii hramului istoric al Catedralei Patriarhale. În mod deosebit, Patriarhul României a mulțumit credincioșilor prezenți în număr mare pe Colina Bucuriei la praznicul Sfinților Împărați Constantin și Elena.