Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri „Fecioara, astăzi, pe Cel mai presus de fiinţă naşte...“

„Fecioara, astăzi, pe Cel mai presus de fiinţă naşte...“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 24 Decembrie 2011

"Crăciunul este sărbătoarea bucuriei, căci astăzi Biserica prăznuieşte împlinirea făgăduinţelor făcute patriarhilor şi proorocilor prin arătarea lui Dumnezeu în trup şi venirea Lui printre oameni, pentru izbăvirea neamului omenesc de tirania amară a păcatului, a diavolului şi a morţii", arată în Pastorala de Crăciun Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.

IPS Laurenţiu aminteşte cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur cu privire la acest praznic: "Ce să zicem? Ce să grăim? Căci ne spăimântează minunea! Cel vechi de zile S-a făcut prunc; Cel ce şade pe scaun înalt şi preaînălţat Se pune în iesle; Cel nepipăit, şi simplu, şi nealcătuit din părţi şi fără de trup Se înfaşă de mâini omeneşti; Cel ce rupe legăturile păcatului Se înfăşură cu scutece, fiindcă aceasta o voieşte. Căci voieşte să facă necinstea cinste, să îmbrace neslăvirea cu slavă, să arate hotarul ocărârii chip de faptă bună. Pentru aceea Se îmbracă cu trupul meu, ca eu să-L încap pe Cuvântul Lui".

Biserica a dorit să laude şi să vestească minunea

Părintele Mitropolit arată că "este atât de mare taina coborârii lui Dumnezeu la noi, încât ea nu poate fi cuprinsă cu mintea, însă Biserica a dorit să laude şi să vestească, prin rânduielile sale de cult, minunea mare a acestui "singur lucru nou sub soare", după cum se exprimă Sfântul Ioan Damaschin".

Astfel, "prin toate cântările acestei sărbători, prin frumoasele colinde care răsună în aceste zile, dar şi prin toate omiliile patristice dedicate acestui praznic luminos, Biserica vrea să ne prezinte, sintetic şi poetic, întreaga iconomie a mântuirii, împlinită de Mântuitorul Iisus Hristos, arătând că doar prin această unire negrăită şi tainică dintre Dumnezeu şi om, natura umană a putut fi izbăvită de păcat, de moarte şi de tirania diavolului. Păcatul l-a depărtat pe om de Dumnezeu şi doar Dumnezeu putea să îl readucă pe om la comuniunea cu Sine.

Astfel, Fiul lui Dumnezeu S-a coborât la om, S-a îmbrăcat cu trup omenesc din Preacurata Fecioară Maria, pentru ca omul să se întoarcă la Dumnezeu, să se umple de Dumnezeu. Firea umană a fost dată Fiului lui Dumnezeu, ca unui "doctor iscusit", pentru a o izbăvi de muşcătura cea înveninată a şarpelui, pentru a o curăţi, a o învia şi a-i dărui nemurirea. Iar acest doctor plin de bunătate, spune Sfântul Atanasie cel Mare, S-a făcut El Însuşi "medicamentul" firii noastre, pentru ca toţi să ne izbăvim de păcat, de diavol şi de moarte, gustând din Preacuratul Său Trup şi împărtăşindu-ne de viaţa care izvorăşte din El. Întrupându-Se, Dumnezeu-Cuvântul a adus pe pământ toate bogăţiile cereşti, tot adevărul dumnezeiesc, toată fericirea Raiului, pierdută prin neascultare, şi de aceea, spune Sfântul Grigorie Teologul, prin Betleem oamenii au intrat iarăşi în paradis, căci Cel care îmbogăţeşte S-a sărăcit de bunăvoie, pentru ca omul să se îmbogăţească cu Dumnezeirea Lui; şi Cel plin S-a golit pentru puţin timp de slava Sa, ca omul să se împărtăşească de plinătatea Sa".

"Să ne facem cu toţii copii la inimă"

"Misterul negrăit al întrupării Fiului lui Dumnezeu, atât de profund şi inaccesibil minţii umane, a găsit însă o frumoasă şi sintetică exprimare în formă melodică în condacul Naşterii Domnului, atribuit Sfântului Roman Melodul, ale cărui versuri redau taina venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu", după cum arată IPS Mitropolit Laurenţiu: "Fecioara, astăzi, pe Cel mai presus de fiinţă naşte,/ Şi pământul peştera Celui neapropiat aduce;/ Îngerii cu păstorii slavoslovesc/ Şi magii cu steaua călătoresc;/ Căci pentru noi S-a născut Prunc tânăr,/ Dumnezeu cel mai-nainte de veci".

"Acest frumos şi unic condac transmite în formă cântată mesajul adânc al Evangheliei mântuirii noastre, şi anume: să ne facem cu toţii copii la inimă, pentru a înţelege şi a simţi iubirea negrăită a lui Dumnezeu, Care, bogat fiind, a sărăcit pentru noi şi Care a vrut a Se naşte în iesle sărăcăcioasă, ca să ne îmbogăţească pe noi. Să lăsăm orgoliile personale, egoismul şi toate celelalte patimi, să ne golim de noi înşine, să alegem viaţa simplă şi aproape de Dumnezeu, să coborâm în Betleemul inimii şi acolo să Îl întâlnim pe pruncul Hristos, sălăşluit, prin Taina Sfântului Botez, în inimile noastre cu toată frumuseţea, curăţia, blândeţea şi smerenia Lui. Hristos Cel smerit, Hristos Pruncul a venit în lume, S-a întrupat, S-a răstignit şi a Înviat, iar apoi, prin harul Sfântului Duh, S-a sălăşluit în inimile noastre, vrând să găsească suflete care să intre în dialog cu El, care să redescopere astfel frumuseţea originară a copilăriei neamului omenesc, adică starea de fericire din Rai", arată IPS Laurenţiu, care îndeamnă pe credincioşi: "Să ne arătăm toţi copii ai lui Dumnezeu, fraţi ai lui Hristos, prin gustarea din viaţa Lui, prin Sfintele Taine, pentru ca, astfel, să trăim de acum o viaţă cerească, o viaţă nouă, renăscută de Sus, din apă şi din Duh, prin Botez şi Euharistie, prin pocăinţă şi paza sfintelor Sale porunci".

"Avem datoria să păzim curăţia neamului"

IPS Laurenţiu atrage atenţia în Pastorala sa că "avem datoria sfântă să păzim curăţia neamului românesc, atât de ameninţată în acest ultim deceniu. Să nu uităm că această curăţie a copiilor este principalul gaj pentru care Dumnezeu mai ţine lumea. Oare putem rămâne indiferenţi la ceea ce se întâmplă în şcolile noastre, în societatea noastră? Oare putem trece cu vederea faptul că prin toate mijloacele mass-media, prin jocurile pe calculator, prin imaginile din presă sau de pe internet se urmăreşte distrugerea minţii şi a sufletului copiilor şi destrămarea familiei? Oare ce pot învăţa cei mici puşi în faţa televizorului? Cine este oare răspunzător de toată desfrânarea şi necurăţia care intră în sufletele copiilor noştri? Cine este oare răspunzător că noi lăsăm pe fiii neamului nostru să evadeze în fiecare zi într-o lume a violenţei, a desfrâului, a adulterului, a pornografiei, propusă prin televiziune? Oare nu ne dăm seama cu ce probleme ne vom lovi peste câţiva ani, când copiii noştri vor creşte?".

Sfântul Ierarh Andrei, mijlocitorul transilvănenilor

În încheierea Pastoralei de Crăciun, IPS Laurenţiu îndeamnă: "Să ne trezim, iubiţi credincioşi, să ne întoarcem la Dumnezeu, să Îl rugăm cu căldură, prin post şi prin pocăinţă sinceră, ca să nu Îşi întoarcă faţa Lui de la noi şi să ne trimită nouă mila Sa, pentru a scăpa de toate cursele cele cumplite ale diavolului. Să-l chemăm ca mijlocitor pe noul nostru Sfânt Ierarh Andrei, Apostolul credincioşilor transilvăneni, care s-a dăruit cu toată fiinţa sa educării înalte a fiilor neamului nostru. Să-i urmăm pilda vieţii lui, luptându-ne pentru păzirea curăţiei noastre sufleteşti, dar şi a copiilor noştri. Să le dăm celor mici hrana sufletească de care au nevoie, să veghem creşterea lor, să îi deprindem de mici cu paza sfintelor porunci, cu mersul la biserică, să ne străduim să îi scoatem, cu ajutorul rugăciunii, al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Euharistii, din toate capcanele şi cursele celui rău, oferindu-le ca alternativă la seducţiile modernismului o viaţă cât mai aproape de Dumnezeu şi de natură, precum şi o viaţă de adevărată comuniune de iubire în familie. Doar aşa copiii noştri vor deprinde cei şapte ani de acasă, vor învăţa care sunt valorile şi virtuţile specifice neamului nostru românesc".