De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Festivalul „Obiceiuri și tradiții gorjenești” în Parohia Strâmtu
Parohia Strâmtu, județul Gorj, a organizat în 27 octombrie 2019 un eveniment cultural dedicat obiceiurilor și tradițiilor sătești de pe valea Motrului. Simpozionul, aflat la ediția a doua, a fost inițiat în 2018 de învățătoarea Emilia Ciopac și educatoarea Alina Giurcău, cadre didactice ale școlii primare din parohie, împreună cu preotul paroh Ovidiu Dumitru Popescu.
Activitatea a început cu Sfânta Liturghie, săvârșită în biserica cu hramul „Sfântul Ilie” de preotul Ovidiu Dumitru Popescu, și a continuat în fața bisericii de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”. Aici a fost creat un decor care îmbina elementele toamnei, recolta bogată, cu tradițiile și obiceiurile clăcilor care uneau membrii comunității în realizarea diferitelor munci agricole sau casnice. Au fost concepute ateliere de lucru care au avut menirea de a iniția copiii și tinerii în lumea clăcilor, unde se îmbina utilul cu plăcutul, se transmiteau generațiilor următoare tehnici de lucru în realizarea diferitelor activități, pentru confecționarea obiectelor vestimentare și de artizanat, învățarea meșteșugurilor etc. Copiii au fost împărțiți în patru grupe. O parte, sub îndrumarea Despinei Bâlteanu și a Teodorei Golea, au învățat arta cusutului pe pânză pentru realizarea costumelor populare. O altă grupă a depănușat porumbul, iar din foi au învățat să împletească diferite obiecte folosite de gospodine la bucătărie. Cea de-a treia grupă, sub îndrumarea unui meșter popular venit din comuna Șișești, județul Mehedinți, a învățat cum să învârtă roata olarului și cu mâinile lor să realizeze diferite obiecte: cănuțe, farfuriuțe, vaze. Copiii din ultima grupă au pictat obiecte din ceramică, folosind motive decorative cu specific tradițional.
Fiecare copil a experimentat toate cele patru secțiuni ale simpozionului pentru a simți și cunoaște o parte din ocupațiile străbunilor care trăiau în satul tradițional românesc. Atunci când se forma o clacă, lăutarii satului veneau și cu cântecele populare făceau ca munca să fie mai plăcută și mai spornică.
În continuare au fost prezentate materiale realizate de copii și profesori despre lumea și tradițiile satului gorjean. Așa cum este obiceiul la astfel de festivaluri câmpenești, a fost susținut și un program de cântece și recitări de poezii, la finalul căruia un localnic, Mihai Mogoșanu, a cântat din fluier, asemenea ciobanilor pe dealurile din jurul văilor, atunci când păstoritul încă mai era o îndeletnicire de bază a zonei.
După programul artistic, toți participanții au fost invitați să guste din bucatele pregătite de gospodinele satului.