Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu‑vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, a participat joi, 19 iunie, la serbarea de final de an școlar la Seminarul Teologic „Sfânta Ecaterina” de la
20 Iun, 2025
Finalul Simpozionului Internațional de Teologie din București
Ziua de vineri, 16 mai, a marcat finalul lucrărilor Simpozionului Internațional de Teologie „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă - baza unității Bisericii”. În Amfiteatrul „Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă din Capitală au avut loc ultimele două sesiuni de comunicări științifice, însumând șapte vorbitori. Aceștia au abordat teme ce țin de hotărârile canonice, de receptarea patristică și de aspecte liturgice ale Sinodului din Niceea.
Sesiunea a șasea s-a desfășurat în dimineața zilei de vineri și a fost moderată de protosinghelul asist. dr. Augustin Coman, consilier patriarhal la Sectorul relații creștine, interreligioase și comunități românești externe al Patriarhiei Române. Prima prelegere a fost susținută de preotul prof. dr. Ludovic Danto, decanul Facultății de Drept Canonic de la Institutul Catolic din Paris, fiind intitulată „Comment fonder l’Etat de la Cité du Vatican après Nicée? De Pie XI à François, un service ecclesial pour aujourd’hui” („Cum a fost fondat Statul Cetății Vaticanului după Sinodul de la Niceea? De la Pius al XI-lea la Francisc, o slujire eclezială pentru astăzi”).
În continuare, a luat cuvântul părintele prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, care a susținut prelegerea intitulată „Canoane și cutume organizaționale la Sinodul Întâi Ecumenic de la Niceea. O analiză a aplicării acestora în Ortodoxia contemporană”. În deschiderea prezentării sale, părintele consilier patriarhal a explicat: „Tematica pe care o abordez astăzi este una care face legătura între canoanele Sinodului I Ecumenic și organizarea Bisericii Ortodoxe actuale. La această tematică am încercat să punctez fiecare modalitate prin care Biserica noastră este atentă atât în organizarea ei, cât și în funcționarea ei. Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325 prezintă o importanță deosebită și pentru faptul că Părinții prezenți au făcut distincție între trei tipuri de decizii pe care le-au aprobat, întrucât privesc trei categorii distincte de activități din Biserică. Astfel, la Primul Sinod Ecumenic, după ce s-au analizat problemele doctrinare, disciplinare și cultuale, s-au luat decizii pentru fiecare categorie în parte. În primul rând, la acest sinod au fost analizate învățăturile greșite existente în epocă și condamnate, iar apoi hotărârile luate de sinod, numite «ορος» sau «definitio», au pus în lumină învățătura de credință corectă sau ortodoxă, care s-a concretizat în simbolul de credință niceean. Cea de-a doua categorie de hotărâri luate de Primul Sinod Ecumenic este aceea a regulilor pastorale sau a canoanelor. Părinții sinodali au aprobat 20 de canoane care privesc diferite aspecte ale vieții bisericești. În acest context, Părinții sinodali au făcut o primă distincție, folosind termenul de «κανων», în contrast cu cel de «ορος» care indica o hotărâre doctrinară, pentru a identifica o regulă pastorală pe care Biserica și-o dă sieși sinodal și care apoi este receptată eclezial. Prin urmare, hotărârile doctrinare, numite ulterior dogme, definesc ceea ce creștinii cred și mărturisesc, adică învățătura de credință, iar hotărârile disciplinare, numite canoane, indică modul practic în care creștinii trăiesc și mărturisesc prin viața lor învățătura de credință. (...) Cea de-a treia categorie de decizii aprobate la Niceea este cea referitoare la partea cultică a Bisericii. În acest sens, Părinții sinodali au luat o decizie foarte importantă, anume au analizat diferitele păreri care existau în epocă cu privire la modul de calculare și stabilire a datei Sfintelor Paști și au luat o hotărâre unitară pentru întreaga Biserică, în sensul de adoptare a tradiției alexandrine de calcul a datei Paștelui, care conținea trei principii clare: Paștele se serbează întotdeauna duminica, calculată a fi după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Această decizie este esențială pentru că întreg cultul creștin se fundamentează și se organizează în funcție de data Sfintelor Paști”.
Ultima prelegere, intitulată „Rânduieli bisericești și dispoziții canonice privind disciplina matrimonială a clerului în contextul legislației canonice a Sinodului I Ecumenic de la Niceea”, a fost susținută de părintele conf. dr. Iulian Mihai Constantinescu, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova.
Sesiunea a șaptea de comunicări și ultima a simpozionului a continuat, la orele prânzului, în același amfiteatru, și a fost moderată de conf. dr. Adrian Lemeni, directorul școlii doctorale a instituției de învățământ bucureștene. Au luat cuvântul: părintele prof. dr. Bogdan Bucur, cadru didactic la Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Vladimir” din New York, cu prelegerea „The Defense of the Nicene Faith According to Augustine (Ep. 148.10): A Distorting Lens” („Apărarea învățăturii de credință niceene potrivit Fericitului Augustin [Ep. 148.10]: o privire distorsionantă”); arhid. lect. dr. Eugen Maftei, consilier eparhial la Sectorul învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu prelegerea „Fidelitate în adevăr. Reflectarea dogmei niceene în opera Sfântului Atanasie cel Mare”; monahia lect. dr. Atanasia Văetiși, istoric de artă, cu prelegerea „Primul Sinod Ecumenic și reprezentările iconografice. Implicații istorice și liturgice”, și părintele lect. dr. Nicolae Preda, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, cu prelegerea „Trei «așezăminte» liturgice consemnate în actele Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325): Patruzecimea, Paștile și Cincizecimea”. La această sesiune a fost prezent și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Partea finală a lucrărilor simpozionului a fost dedicată concluziilor care au privit întregul ansamblu de subiecte și teme discutate în toate cele trei zile.
Citiți și:
.jpg)
